Reflecții asupra unei conferințe despre fețele omorului

Ilie Bădescu

Pe 11 iulie 2024 s-a desfășurat la Institutul de Sociologie al Academiei Române una dintre cele mai tulburătoare conferințe-dezbateri dedicată fețelor unui fenomen pe jumătate mister și doar pe jumătate comprehensibil: omorul pe fețele lui înfricoșătoare. Dezbaterea aceasta a fost pragul de sus al unei serii de asemenea analize publice organizate la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Organizatorul propriu-zis al întâlnirii a fost Observatorul Român pentru Studiul și Prevenire Omorurilor, grupare de lucru constituită printr-un parteneriat între un institut de cercetare al Academiei Române și Institutele care poartă sarcina grea a gestionării acestui fenomen în care se oglindește lupta sufletului omenesc cu iadul în toată malefica lui rebeliune. Dezbaterea a fost organizată de către Ecaterina Balica, Dr. Habilitat și experimentat cercetător de la Institutul, care este și gazda Observatorului Român anume constituit pentru cercetarea impactului unui asemenea fenomen alarmant. Acest tip de dezbatere este ilustrativă pentru o tradiţie mereu validată a Școlii Sociologie Românești, de notorietate mondială, care s-a afirmat în perioada interbelică. Într-o asemenea minunată lucrare citim biruința unui mod de a face sociologie care slujește o țară, un popor, un destin colectiv și o limbă de o incomparabilă putere expresivă spre rușinarea unora dintre sociologii de azi care se slujesc pe ei la un preț care adesea nu este mai mult decât valoarea sticlelor colorate ale unor clasamente menite să-i lustruiască pe autori, dar fără de legătură slujitoare cu limba română și cu vorbitorii unei comunități europene inconfundabile. Dezbaterea este dedicată deopotrivă avertizării asupra unui fenomen în care se oglindește războiul dintre forțele malefice și forțele exasperate ale bunătății din omul copleșit de răul lumii.

Conferința a fost deschisă de către inițiatoarea dezbaterii cu o analiză asupra fețelor europene și românești ale omorurilor, după speciile lor, de la cele săvârșite în familie de către soț contra soției și uneori invers, sau de către părinte contra copiilor, suprimați, de regulă, la capătul unui șir de violențe înspăimântătoare, culminând cu demonica violare sexuală a propriului copil. În toate situațiile prezentate lucește din întuneric fiorosul chip al teroristului absolut, dușmanul sufletului inocent și al mântuirii, demonul mut și întunecat, răbufnit din focul negru al iadului cel mai din afară și mai din adânc. Conferința colegei noastre a prezentat în cuvinte controlate fenomenul la scara țărilor europene și a României urbane și rurale, în cifre și diagrame totuși înfricoșătoare în ciuda discursului de o suverană sobrietate. Ceea ce înfricoșează în aceste cifre nu este mărimea (căci proporția lor este comparabilă cu cu cifrele altor țări), ci abisul lor infernal. Tipul acesta de analiză face cinste deopotrivă autorului și unei prestigioase tradiții europene care urcă spre una dintre marile repere ale sociologiei universale, Emile Durkheim, cu celebra sa monografie dedicată sinuciderii. Conferința unuia dintre excelenții experți și practicieni ai României, reprezentativ la vârf pentru domeniul cercetării și prevenirii omorurilor, colonelul Radu Gavriș, a condus prezentarea spre zonele cu adevărat înfricoșătoare ale fenomenului, exemplificat de criminalii în serie, acei malefici complet livrați monstrului ofidian, asumându-și comenzile polimorf – demonice în care arde combustia focului negru. Criminalii în serie sunt expresii ale impersonării totalitare a demonismului. Ei violează, schingiuiesc, maltratează chipul omenesc și fac asta cu o ură misterioasă contra chipului divin din om.

Cele trei cazuri de criminali în serie, prezentate cu o impresionantă competență și acuratețe conceptuală, ar trebui să fie încă studiate de echipe interdisciplinare de specialiști pentru că în asemenea cazuri se poate identifica rezistența și căderea cetăților întărite ale sufletului omenesc sub asaltul cu adevărat înfricoșător al iadului. Chestiunea tulburătoare pentru specialist este să înțeleagă adâncul acelui război nevăzut în care se poate citi lupta îngerului luminii cu demonul întunericului și acest război ne privește pe toți. Când din adâncuri infernale răbufnește în formă „impersonată” (Goffman, E) demonul, sub chipul unui criminal în serie, este un mare strigăt de alarmă. Este, în primul rând, strigătul sufletului singur, terifiat, copleșit de implozia negrei stihii. Căci tot sufletul are dreptul la mântuire. Știm asta din marea carte sfântă a omenirii, scrisă prin cuvânt viu și mărturisită cu putere de către apostolii Mântuitorului, Care a venit în lume pentru salvarea omului căzut. Oare nu este pilduitor faptul că istoria mântuirii începe cu salvarea tâlharului de pe cruce, adică a celui ce va fi săvârșit și omoruri de vreme ce a primit pedeapsa supremă, aceea a crucificării. Și tot pagina scripturii ne spune că stăpânitorul răutății universale a îndrăznit să iasă în război cu Dumnezeu Fiul Întrupat neștiind că tocmai victoria crucii este definitiva înfrângere a Satanei. Și faptul acesta se vede în triumful de ultimă clipă al sufletului asupra morții, a luminii asupra întunericului, care se arătase până în acea de pe urmă clipă stăpân suveran asupra vieții tâlharului răstignit și el alături de Dumnezeiescul Fiu.

 Înțelegem frumusețea tainică a iubirii lui Dumnezeu pentru omul căzut de vreme ce L-a trimis pe Însuși Fiul Său să Se răstignească pentru ca să fie salvat sufletul omenesc de sub robia morții veșnice și din flacăra neagră a focului din infern. Deducem și semnificația evanghelică a celor ce operează pe frontul acesta al războiului pentru salvarea omului de sub primejdia stihiei omorului, polițiști de o remarcabilă competență, procurori și judecători aflați față în față cu tragedia răului. Toți acești oameni minunați sunt chemați să utilizeze cântarul dreptății pentru a salva ce se poate salva și pentru a împiedica lucrarea răului ca să nu crească numărul victimelor. Practicienii cunosc în adâncime fenomenul și au puterea de a-l încercui, chiar dacă nu și pe aceea de a-l elimina cu totul. La urma urmelor, răul acesta vine deopotrivă din lume nu doar de la forțele de dinafara realului, ale duhurilor căzute. În modelul lui Michael Rutter, al celor șase factori care pot aduce marea dezorganizare a psihologiei omenești, sunt evidențiate mecanismele legice ale incidenței mediului degradat asupra tulburărilor psihice. Acestea vor aduce pe valul lor infracționalitatea și chiar omorul. Atunci când dintre cei șase factori negativi, cu efect destructurant asupra psihicului omenesc, se aleg doi ca să lovească în mod convergent, riscul tulburării psihice crește de patru ori, ne spune eminentul cercetător american. La acțiunea convergentă a patru asemenea factori efectul destructurant crește de zece ori. Toți cei șase factori definesc debilitatea mediului socio-uman, în frunte cu cel familial, pe primul loc situându-se disputele conjugale, urmate de tulburările psihice materne, delincvența paternă, clasa socială defavorizată, familia numeroasă și instituționalizarea copiilor.

Extrem de sugestivă este concluzia celei ce-a inaugurat studiul rezilienței, Emily Werner, care a dovedit că dintr-un lot de circa 200 de cazuri expuse unui mediu defavorizant, negativ, circa 1/3 devin persoane normale, cu performanțe în domeniul lor etc. Aceștia sunt rezilienții. Cum e cu putință ca dinlăuntrul unui mediu rău, degenerat, să se smulgă treimea celor care aleg să fie buni, ilustrând curentul benefic, ameliorativ, înlăuntrul și în ciuda mediului rău? Iată o întrebare tulburătoare care acompaniază cercetarea și dezbaterea referitoare la esența răului și la inexplicabila sa persistență în lume. În acest curent de studii și frământări se situează și activitățile Observatorului Român pentru studiul și prevenire omorurilor. Cu această formațiune și modalitate a dezbaterii publice, Academia Română, printr-unul dintre institutele sale, confirmă încă odată vocația sa de primă instanță a chemării la adevăr și dreptate într-o lume expusă primejdiei rătăcirilor de multe feluri. Observatorul Român pentru studiul și prevenirea omorului este una dintre grupările de analiză și dezbatere organizate în parteneriat cu practicienii după modelul european al observatoarelor sociale. Alături de ORAPO, în cadrul Institutului de sociologie funcționează și Observatorul sociologic rural organizat în cooperare cu Oltenia azi, ziar regional și cu specialiști din administrațiile publice locale precum Consiliul județean Dolj (ORDO). Scopul acestui observator este inițierea unor cercetări dedicate evaluarea impactului fenomenelor de maximă alarmă precum declinul populației rurale, iarna demografică în satul românesc, satele care mor etc. studii finalizate prin elaborarea unor programe pentru stoparea declinului și pentru susținerea doctrinei suveranității alimentare ca alternativă la criza alimentară care se adâncește tot mai amenințătoare la scara lumii. În cadrul aceluiași Institut funcționează și Observatorul pentru studiul impactului și al rezilienței comunităților omenești în raport cu riscul unor hazarde naturale și sociale (OSIR). Grupul Mediapolis organizează cercetări și dezbateri privind digitalizarea și efectele ei, acompaniat fiind de laboratoarele pentru  studiul memoriei sociale, al familiei, celebrării și riturilor etc. Toate acestea oferă modelul unei instituţii cu porțile deschise, capabilă să aplice paradigma gustiană a sociologiei militans bazată pe exigența metodologică a cercetării combinată cu acțiunea socială. Aceasta este calea spre confirmarea îndemnului de onoare al celui ce-a creat marea Școală europeană de sociologie românească, Dimitrie Gusti: „Per scientiam pro patria”!.

Shortlink: