O enciclopedie pe fascicule a Școlii sociologice de la București. Dimitrie Gusti – Omul și ideile sale (I). Ecourile lansărilor de la Craiova şi Piteşti
Ideea editării unei Enciclopedii a Școlii sociologice de la București este parte din concepția și programul Academiei Române inițiate de Academicianul Tudorel Postolache în cadrul proiectului „Noii Enciclopedii a României”. Volumele consacrate Școlii sociologice de la București sunt dedicate întâmpinării momentului aniversar „100 de ani de la Întregirea Statului Național Român 1918-2018” și aniversării a 150 de ani de la înființarea Academiei Române. Proiectul a adunat energii semnficative ale Institutelor Academiei Române, dar, cum se întâmplă de regulă, după primul elan a urmat un relativ recul, o diminuare a entuziasmului inițial. Fiind dintre susținătorii entuziaști ai proiectului și ideii Academicianului Tudorel Postolache am căutat căi noi de susținere și de lucru pentru biruința unui program așa de însemnat, de valoare strategică, am spune, pentru statul român la acest ceas al istoriei poporului român. Între căile găsite, două ni s-au părut realiste: proiectul unor enciclopedii „regionale” înlăuntrul Noii Enciclopedii a României, precum este și această Enciclopedie a Școlii sociologice de la București, și finalizarea unei proiectate Hărți sociale a României, ca parte a unei enciclopedii virtuale, ea însăși ilustrativă pentru concepția inițiatorului Noii Enciclopedii a României (referitoare, între altele, și la valorificarea cuceririlor epocii post-Gutenberg). Despre această a doua ramificație a proiectului am scris și am vorbit în mai multe locuri și ocazii și nu voi insista aici.
Proiectul unei Enciclopedii a Școlii sociologice de la București, ca dicționar enciclopedic de idei sociologice (în concepția Aacdemicianului Tudorel Postolache, Noua Enciclopedie a României, va cuprinde și ceea ce în Marea Enciclopedie Britanică este dicționarul marilor idei, opere și personalități ale culturii), face parte din programul Institutului de Sociologie al Academiei Române, înscris în Planul studiilor sale sub titlul generic „100 de ani de gândire sociologică românească”. Acesta este programul prin care Institutul de sociologie va întâmpina anul 2018 când va fi aniversat centenarul Marii Uniri, adică momentul de împlinire istorică a unei neîntrerupte linii de gândire și de voință a neamului românesc din teritoriile autohtoniei sale pe durata celor două milenii de existență. Dată fiind complexitatea proiectului și puținătatea forțelor într-o Românie răvășită de tensiuni obscure, de care nici mediul academic nu s-a putut feri, am ales o cale care îmbină exigența completitudinii și a duratei lungi cu realismul agendei de lucru a unui Institut cu forțe reduse. Această cale este a unei Enciclopedii pe fascicule lăsate în sarcina celor care consimt să participe la proiect, dinlăuntrul Institutului și din afara lui. Proiectul este parte a inițiativei Academicianului Tudorel Postolache, dar realizarea lui ar urma să fie operă de contribuție a întregii comunități sociologice românești.
Fiecare fasciculă va fi dedicată uneia sau mai multor ramificații ale sistemului de gândire și de acțiune al fiecăruia dintre membrii acestei prestigioase Școli de anvergură europeană. Am început cu Dimitrie Gusti și din opera sa am ales cea mai semnificativă linie de gândire teoretică și anume linia de promovare a „științei și pedagogiei națiunii”, mai precis, a acelui corpus al operei sale care stă sub titulatura generică a sociologiei națiunii și relațiilor internaționale. Fascicula, ca atare, cuprinde două părți: o parte de comentarii realizate, în cazul de față de către Dr. Ilie Bădescu și Dr. Ioan C. Popa și, partea a doua, o selecție de texte din gândirea marelui sociolog acoperitoare pentru domeniul explicitat în cadrul fasciculei: „sociologia națiunii și a relațiilor internaționale”. Partea care a revenit unuia dintre noi a mai fost editată de I. Bădescu în anul 1995 sub titlul „Sociologia națiunii și a războiului”. Volumul actual a fost întregit cu texte noi de către Dr. Ioan C Popa care a adăugat și propriul său comentariu la textele întregitoare. Importanța textelor gustiene editate în acest fascicul rezidă și în faptul că sunt singurele texte din opera sociologului român în care au fost recuperate părțile croșetate de către cenzura cominternistă în ediția totuși meritorie a profesorilor O. Bădina și O. Neamțu de dinainte de 1989.
La elaborarea proiectului după același model binomial, adică îmbinarea unei părți de analize recente cu o parte în care sunt cuprinse textele comentate, s-au anunțat contributori care vor asigura continuitatea unui program așa de ambițios dar și atât de urgent. Orice întârziere în această lucrare este o amară mustrare de conștiință spre cei de azi dinspre memoria eroică și de înaltă valoare europeană a celor de ieri. Spre rușinea sociologilor contemporani, încă lipsesc monografiile marilor sociologi de ieri, membrii ai unei așa de înalte și reputate Școli de sociologie din Europa, precum este și cea care s-a fixat în memoria culturii române ca Școala sociologică de la București. Străduințe în acest sens nu lipsesc, desigur, și ele sunt lăudabile și onorante. Le vom menționa la locul cuvenit în semn de prețuire și de mărturisire a adevărului. Unii au numit această școală cu numele fondatorului ei, D. Gusti. Alții au sugerat drept titulatură numele de Școala de sociologie Gusti-Stahl spre a fixa contribuția celor doi mari exponenți ai Școlii. Toate acestea sunt exprimări ale adevărului. Am ales totuși denumirea utilizată de cei mai mulți și pentru a sublinia existența unei „comunități disciplinare”, cum ar denumi-o Th. Kuhn, constituită în capitala României Mari, București. Acesta este motivul pentru care vor fi incluși în corpusul enciclopediei și marii sociolgi de la Cluj, Iași, Cernăuți, Oradea, Timișoara. Școala sociologică de la București este așezată pe fundația solidă a unei comunități științifice naționale, adică policentrice, și articolele de „dicționar al ideilor” vor consemna aceste aspecte importante ale unei așa de complexe desfășurări de energii cognitive ale intebelicului românesc, acest moment peren al uneia dintre culturile semnficative ale Sud-Estului european.
La susținerea editorială a proiectului beneficiem de receptivitatea generoasă a Editurii Academiei Române, Editurii TipoMoldova și a Editurii Mica Valahie. Mulțumim conducerilor acestor edituri. Autorii fasciculelor pot folosi ofertele oricărei edituri dispuse să mobilizeze un cât de modest suport în acest scop. Sinteza finală va fi propusă spre editare prestigioasei Edituri a Academiei Române sub genericul proiectului „Noua Enciclopedie a României” al cărei inițiator și Director este Academicianul Tudorel Postolache.
Ilie Bădescu, Ioan C Popa
„Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti” – un grandios proiect naţional, lansat la Craiova
„Ne lipsesc monografiile marii noastre şcoli sociologice. Acestea sunt lucrări cu valoare strategică pentru un stat!”. Este credinţa prof. univ. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, şi în acelaşi timp, principala motivaţie, a domniei sale şi a dr. Ioan C. Popa, de a se implica într-un proiect de anvergură naţională. Este vorba despre „Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti”, a cărei primă fasciculă, dedicată chiar întemeietorului ei, Dimitrie Gusti, a fost lansată, ieri, la Craiova. Ideea editării amplei lucrări este parte din concepţia şi programul Academiei Române iniţiat de acad. Tudorel Postolache în cadrul proiectului „Noii Enciclopedii a României”. Lansarea a avut loc la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, cadru în care autorii au solicitat şi contribuţii craiovene la „Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti”. „Vom găsi răgazul necesar pentru a ne racorda la acest proiect grandios”, i-a asigurat prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, considerat fondator al învăţământului superior sociologic la Universitatea din Craiova.
Filosof, sociolog şi estetician, membru al Academiei Române, fondator al Şcolii monografice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti s-a născut la Iaşi, la 13 februarie 1880. După ce şi-a finalizat studiile în Germania şi a obţinut titlul de doctor, în 1904, cu teza „Egoismul şi altruismul” (sub conducerea lui Wilhelm Wundt), Dimitrie Gusti a fost profesor de sociologie la Universitatea din Iaşi, între anii 1910 şi 1922, calitate pe care a avut-o apoi la Universitatea din Bucureşti. În 1918 a înfiinţat la Iaşi, împreună cu economistul Virgil Madgearu şi istoricul Vasile Pârvan, „Asociaţia pentru studiu şi reformă socială”, care va deveni în 1921 „Institutul Social Român”. Editarea unei Enciclopedii pe fascicule, la „Tipo Moldova” Iaşi – reprezentată la Craiova de însuşi directorul Aurel Ştefanachi –, se doreşte a fi şi un preambul la centenarul înfiinţării Şcolii sociologice de la Bucureşti, care va fi marcat în 2018.
Mai multe fascicule vor fi dedicate membrilor acestei prestigioase Şcoli de anvergură europeană
Volumul „Dimitrie Gusti. Omul şi ideile sale, Fascicula I – Sociologia Naţiunii şi a Relaţiilor Internaţionale (comentariu şi antologie de texte)” a fost prezentat, ieri, la Craiova, chiar de autorii săi, profesorii Ilie Bădescu şi Ioan C. Popa. „Ne-am propus să întâmpinăm momentul aniversar 2018 cu această încercare de a cuprinde una dintre cele mai mari performanţe ale culturii române – Şcoala sociologică de la Bucureşti. (…) Avem nevoie să ne întoarcem la lecţia exemplară a acestor mari gânditori, sociologi, cercetători, cunoscători şi, în acelaşi timp, îndrumători ai naţiunii române de după întregirea ei”, a declarat reputatul sociolog Ilie Bădescu, care a subliniat că, spre ruşinea sociologilor contemporani, încă lipsesc monografiile marilor sociologi de ieri. „Noi am conceput Enciclopedia Şcolii sociologice de la Bucureşti într-o manieră atractivă pentru toţi, sub formă de fascicule. Sperăm ca până în 2018 să avem măcar un volum monumental din această mare Enciclopedie”, a adăugat domnia sa. Potrivit autorilor, fiecare fasciculă va fi dedicată uneia sau mai multor ramificaţii ale sistemului de gândire şi de acţiune al fiecăruia dintre membrii acestei prestigioase Şcoli de anvergură europeană.
Pe de altă parte, sociologul Ioan C. Popa a declarat că este vorba despre „o lucrare care se înscrie în perimetrul spiritual al valorificării marilor tradiţii ale şcolii româneşti şi, în acelaşi timp, este un gest de patriotism”. „Privind retrospectiv, m-aş fi bucurat, acum patru decenii, când am făcut parte din primele generaţii ale învăţământului sociologic românesc, să am în cadrul bibliografiei o carte a aceasta”, a mai spus domnia sa.
Sociologii din Craiova, invitaţi să contribuie la concretizarea proiectului
Deşi este un volum de muncă şi de informaţii copleşitor, sociologul Ilie Bădescu spune că „este important să reuşim să ducem acest proiect măcar până la un anumit prag, de unde să-l preia cei mai tineri şi mai vrednici decât noi”. „Ne găsim, cu această primă fasciculă a proiectului Enciclopediei, în faţa unei datorii de onoare şi trag nădejdea că vom avea puterea să o ducem la capăt. Nu singuri. Şi este motivul principal pentru care ne aflăm la Craiova: pentru a vă lansa invitaţia de a participa la realizarea acestei monografii cu fascicule”, a spus domnia sa. De altfel, încă din debutul evenimentului, reputatul sociolog a salutat prezenţa în sală a membrilor „unei remarcabile şcoli sociologice nu numai din Oltenia, ci pentru ce este sociologia în România, în momentul acesta, o mişcare de cunoaştere a societăţii româneşti ridicată la rangul unei performanţe academice de excepţie” prin lucrările publicate aici. Invitaţia a fost adresată nu doar sociologilor, ci şi scriitorilor, demografilor, geografilor ş.a.
„Dimitrie Gusti este, fără îndoială, cea mai înaltă personalitate a sociologiei româneşti. Eu şi colegii mei vom găsi răgazul necesar ca să ne racordăm la acest proiect grandios, care până în 2018 trebuie să legitimeze eforturile noastre la 100 de ani de la desăvârşirea statului naţional unitar român”, a dat asigurări prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, considerat fondator al învăţământului superior sociologic la Universitatea din Craiova, totodată vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie.
Tot ieri, prof. univ. dr. Ilie Bădescu a lansat la Craiova lucrarea „Timpul European şi Maladiile lui. Contribuţii de antropologie noologică”, în două volume: „Timp şi cultură” şi „În imperiul acvilonic. O generaţie de aur în epoca imperiului acvilonic”, ambele publicate la Editura „Tipo Moldova”. «Cu cărţile acestea am dorit să îmi asum câteva dintre mizele mari de gândire ale culturii europene în momentul acesta. Lucrarea doreşte să se încadreze într-o diviziune disciplinară a cunoaşterii antropologice, aceea situată între antropologia istorică, cu remarcabilă tradiţie americană, şi antropologia noologică, o direcţie care s-a dezvoltat de la W. Sombart încoace. Cu aceste două cărţi am dorit să aduc în discuţie, uneori într-un format polemic, teme majore ale culturii române în context european şi ale spiritualităţii europene în contextul marii crize prin care trece lumea în clipa de faţă. Volumul al doilea l-am dedicat unora dintre marii creatori ignoraţi din epocă, care au reuşit performanţe extraordinare în imperiul acvilonic – după numele dat de Cantemir imperiului nordic asumat de neamul vosgilor, ruşii de azi», a declarat autorul.
Ilie Bădescu (n. 1948) este doctor în sociologie, profesor universitar şi cercetător. Este director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, din 2002. În calitate de director, s-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului departamentul Comunităţi şi dezvoltare rurală. Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie, dintre care „Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii” (2002), „Tratat de geopolitică” (2004), „Enciclopedia sociologiei universale” (2005), „Tratat de sociologie rurală” (2009).
Sociolog, publicist şi diplomat, Ioan C. Popa (n. 1949) este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti (Secţia Sociologie), doctor în sociologie (relaţii internaţionale) şi cercetător asociat la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, senior editor la revista „Balcanii şi Europa” şi redactor-şef al publicaţiei „Periscop”. În perioada 1994-2000 a condus Direcţia de Analiză-Sinteză a Serviciului de Informaţii Externe, iar între 2000 şi 2004 a fost consilier diplomatic la Ambasada României în Republica Moldova. A publicat mai multe volume şi este autor de studii şi articole pe probleme internaţionale în antologii sau reviste de specialitate din România şi Republica Moldova.
Sociologul Ilie Bădescu, invitat special la Piteşti
25 Februarie 2016
Regal în atitudine, idei, stare de conștiință, prof. univ. Ilie Bădescu, sociolog, teoretician al sociologiei culturii și fondator al noologiei – știință care se preocupă de ordinea spirituală a lumii și de felul în care aceasta poate influența rânduiala lumească – a fost prezent joi, 18 februarie, la Biblioteca Județeană Argeș.
Alături de colegul și de prietenul Ioan C. Popa, Ilie Bădescu a lansat două lucrări de referință în domeniu: „Dimitrie Gusti. Omul și ideile sale”, respectiv „Timpul european și maladiile lui” (Editura „Tipo Moldova”, Iași, 2016).
Prima lucrare, realizată împreună cu prof. dr. Ioan C. Popa, este un omagiu adus fondatorului Școlii de Sociologie de la București, Dimitrie Gusti. Fascicula luminează, prin intermediul comentariilor celor doi autori și al textelor selectate din gândirea lui Dimitrie Gusti, acel corpus al operei sale, denumit generic „Sociologia națiunii și a relațiilor internaționale”. Este primul volum al proiectului amplu, menit să ridice cultura română la pragul de universalitate, pe care trebuie să stea de drept, potrivit performanțelor sale. Suntem, la ora aceasta, a ținut să sublinieze prof. Ilie Bădescu, cultura din spațiul european cu cele mai puține enciclopedii, dicționare și monografii. Cea de-a doua lucrare – „Timpul european și maladiile lui” – tratează teme precum timpul în diversele culturi, efectele negative ale timpului secularizat, criteriile de evaluare a deplasării culturilor prin timp, unitățile simbolice, mitice de măsură a mișcării acestora – în cazul nostru, unitatea de măsură a trecerii prin timp este Mihai Eminescu – formele de patologie a temporalității, sub incidența istoriei.
Renumitul sociolog Ilie Bădescu a lansat două volume de referinţă
Luni, 22 Februarie 2016
Eveniment editorial de excepţie la Biblioteca Judeţeană Argeş
Joi, 18 februarie, de la ora 13.00, Biblioteca Judeţeană ”Dinicu Golescu” Argeş a organizat un dublu eveniment editorial: este vorba despre lansarea a două lucrări de sociologie care îl au ca autor pe Ilie Bădescu, titanul gândirii sociologice româneşti şi al gândirii umaniste în general: „Dimitrie Gusti. Omul şi ideile sale (I). Sociologia naţiunii şi a relaţiilor internaţionale – Comentariu şi antologie de texte” (Fasciculă îngrijită de Ilie Bădescu şi Ioan C. Popa) şi „Timpul european şi maladiile lui. Contribuţii de antropologie noologică”, în două volume: „Timp şi cultură” şi „O generaţie de aur în epoca Imperiului Acvilonic”.
Fascicula prezintă linia de promovare a științei și pedagogiei națiunii, mai exact acel corpus al operei lui Dimitrie Gusti, care stă, generic, sub titlul de sociologia națiunii și a relațiilor internaționale. Fascicula cuprinde două părți:
1. comentarii realizate de cei doi autori;
2. o selecție de texte din gândirea lui Dimitrie Gusti, relevante pentru domeniul explicitat.
Cea de-a doua lucrare face referire la generația de aur, care a traversat epoca Imperiului Acvilonic, după numele dat de Cantemir Imperiului Nordic, asumat de neamul vosgilor – rușii de astăzi. Această generație a reușit strălucita performanță de a transfigura teroarea istoriei în epocă de copleșitoare și misterioasă creativitate. În prezenţa lui Ilie Bădescu, au vorbit despre aceste volume conf.univ.dr. Cornel Constantinescu, Octavian Mihail Sachelarie, managerul bibliotecii, Aurel Ştefanachi, editorul cele două volume (directorul Editurii TipoMoldova), şi Ioan C. Popa.
Octavian Mihail Sachelarie: „Volumele lansate ne oferă o altă imagine despre ceea ce înseamnă generaţiile de intelectuali din cultura românească.”
Octavian Mihail Sachelarie a depănat câteva amintiri legate de anii de studenţie, având în vedere că sociologul Ilie Bădescu i-a fost profesor în facultate: „Ilie Bădescu mi-a fost profesor de sociologia culturii. Volumul «Dimitrie Gusti. Omul şi ideile sale» este un proiect ambiţios care se află la primul volum. Este interesantă adunarea operei unui creator, pentru că aşa se pun bazele unei bibliografii naţionale. Cu privire la cel de-al doilea volum, acesta îşi propune o incursiune în istoria valorilor româneşti. Ne oferă o altă imagine despre ceea ce înseamnă generaţiile de intelectuali din cultura românească.”
Conf. univ.dr. Cornel Constantinescu: „La umbra prof. Ilie Bădescu au crescut mari personalităţi.”
Cornel Constantinescu a afirmat: „Toţi trei de aici – eu, Octavian Sachelarie şi Filofteia Pally, suntem născuţi în trei ani diferiţi, suntem toţi argeşeni şi am fost toţi studenţii lui Ilie Bădescu. Trăsătura de mare patriot, pe care o găsim la Ilie Bădescu, o regăsim la foarte puţine personalităţi din lumea sociologică românească. La umbra prof. Ilie Bădescu au crescut mari personalităţi.”
În calitate de editor al acestor volume, Aurel Ştefanachi a ţinut să spună: „L-am cunoscut pe Ilie Bădescu prin intermediul marelui istoric Gheorghe Buzatu. Pentru sociologia românească, aceste volume reprezintă o necesitate naţională şi ne transmite ceea ce suntem noi. Dacă nu sesizăm înălţimea spirituală a culturii româneşti, nu este bine deloc pentru naţia română.”
Sociologul Ilie Bădescu: „Suntem cultura cu cele mai puţine enciclopedii şi dicţionare”
Sociologul Ilie Bădescu a ţinut un discurs fulminant, plin de patos şi substanţial din punct de vedere al ideilor transmise: „La tot ceea ce s-a spus aici, eu adaug bucuria şi duioşia. Bucuria este cea care ne uneşte. Prin ideea de bibliotecă, în care există atâtea mărturii ale valorilor unei culturi, putem aduce la lumină intenţia noastră editorială: proiectul unei enciclopedii. Dicţionarele, tratatele, monografiile, enciclopediile sunt dovezi ale maturităţii unei culturi, căi ale economisirii parcursului nostru spiritual. Proiectul unei enciclopedii pune la dispoziţia celui interesat o unealtă de gândire. Suntem datori monografiilor. Suntem cultura cu cele mai puţine enciclopedii şi dicţionare. Într-o cultură, este absolut necesar ca fiecare generaţie să facă act de mărturisire. Şcoala Sociologică de la Bucureşti are performanţe mondiale, dar noi nu mărturisim acest lucru. Prin Dimitrie Gusti putem reflecta cu adevărat asupra condiţiei umane, asupra conştiinţei de sine a unei naţiuni. Nu se poate face educaţie fără disciplinaritatea cunoaşterii. Cum să scoţi istoria ca manual, limba română ca manual? Este cumplit ceea ce se întâmplă. Moştenirea unei culturi, mărturia unei moşteniri, memoria – cu acest proiect încercăm să dăm măsura generaţiei noastre. Avem o datorie elementară să realizăm aceste lucruri.”
3 Responses to O enciclopedie pe fascicule a Școlii sociologice de la București. Dimitrie Gusti – Omul și ideile sale (I). Ecourile lansărilor de la Craiova şi Piteşti
Pingback: Dr. Ilie Bădescu: GUSTI ȘI „SOCIOLOGIA NAŢIUNII”. Studiu Dedicat Aniversării A 150 De Ani De La înființarea Academiei Romane | Sociologia Azi
Pingback: De ce primesc unii români eticheta de mistici, retrograzi, legionari, fasciști. Neokominternul, cenzura comunistă şi sistemul gustian de „sociologia naţiunii” - Ziaristi OnlineZiaristi Online
Pingback: Încă o lumină aprinsă pe cer: Academicianul Tudorel Postolache. Omagiul Profesorului Ilie Bădescu - Ziaristi OnlineZiaristi Online