O valoroasă lucrare enciclopedică: „Localităţile Republicii Moldova”

Coperta Localitatile RM

Semnal editorial, de  Dr. Ioan Popa

“Programată să apară în 15 volume, lucrarea enciclopedică „Localităţile Republicii Moldova” a ajuns la volumul 11, ieşit recent de sub tipar la Chişinău sub auspiciile Fundaţiei cultural – umanitare „Draghiştea”, cu un sprijin important din partea Departamentului Politici pentru relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE român.

Cele 11 volume editate până acum, începând din anul 1999, reconstituie în ordine alfabetică (de la A la S), prin micromonografii de certă valoare ştiinţifică şi istorică, memoria a 1284 de localităţi (oraşe şi sate) din spaţiul basarabean (pruto – nistrean), câştigându-şi un binemeritat prestigiu în rândul cercurilor academice şi al opiniei publice din Republica Moldova, dar şi din România.

Într-un limbaj simplu, dar riguros şi expresiv, cititorului i se prezintă o imagine vie a localităţilor basarabene, urmărind meandrele istoriei, de la un trecut de vitejie şi libertate răzeşească sub stindardul marilor voievozi ai Moldovei, cu numeroasele lor ctitorii mănăstireşti ce stau şi astăzi dovadă a credinţei strămoşeşti în valorile nemuritoare ale creştinătăţii, la înstrăinarea de neam şi de fraţi, sub biciul ocupaţiilor străine, apoi la marile jertfe şi sacrificii în perioadele sumbre ale totalitarismului bolşevic, pentru a reveni, din nou şi din nou, la limanuri de libertate şi speranţă mereu renăscută.

După ce volumul 3 (apărut în anul 2001) se deschidea cu un amplu şi incitant capitol intitulat „Represiuni şi deportări masive din localităţile Republicii Moldova”, aducând din arhive date şi imagini cutremurătoare ale suferinţelor de neînchipuit provocate românilor basarabeni de monstruoasele mecanisme ale epocii staliniste, în volumul 8 remarcăm un nou şi consistent studiu introductiv, dedicat de această dată dramelor populaţiei din spaţiul pruto – nistrean „în istoria Războiului al Doilea Mondial”; în volumul 9 sunt incluse două studii substanţiale despre „cetăţile Moldovei” şi „localităţi fortificate în toponimia istorică a Basarabiei”, în volumul 10 este prezentată „organizarea administrativă-teritorială a Basarabiei în perioada ţaristă”, pentru ca studiul introductiv din volumul 11 să fie consacrat chestiunii „prezenţei româneşti la est de Nistru”.

Să notăm că la realizarea acestui vast şi ambiţios proiect, unic – după ştiinţa noastră – în sud-estul Europei, lucrează de mulţi ani, cu migală şi pasiune, înfruntând numeroase obstrucţii şi dificultăţi nu numai de ordin financiar, un grup de entuziaşti din stânga Prutului (publicişti şi scriitori, sociologi, istorici, lingvişti, muzicologi, economişti, geografi, agronomi, muzeografi, folclorişti, arhivari, documentarişti, fotoreporteri etc.) într-o veritabilă „echipă interdisciplinară” ce ne reaminteşte de spiritul „şcolii sociologice (monografice) de la Bucureşti” înfiinţată şi condusă în România reîntregită a perioadei interbelice de profesorul Dimitrie Gusti. De altfel, marele sociolog român se bucură de o largă recunoaştere şi apreciere în rândul specialiştilor şi al opiniei publice din Republica Moldova, rezultatele cercetărilor iniţiate de acesta în stânga Prutului, în perioada menţionată (cercetarea monografică de la Cornova, activitatea echipelor studenţeşti la Olăneşti, Copanca şi alte sate de pe malul drept al Nistrului), fiind adeseori citate şi de autorii lucrării la care ne referim.

Din lunga listă a celor angrenaţi în realizarea acestei lucrări monumentale, subintitulată cu modestie de către autori „itinerar documentar-publicistic ilustrat”, menţionăm câteva nume: Victor Ladaniuc, Dumitru Ţâra, Alexandru Ganenco (fondatori) şi Nicolae Schiţco (director executiv) din cadrul Fundaţiei „Draghiştea”, Tudor Ţopa, publicist şi scriitor, Iurie Colesnic, istoric şi scriitor, Anton Moraru şi Vlad Ciubucciu, doctori în istorie, Anatol Eremia, doctor în filologie, cărora li se adaugă numeroşi colaboratori prestigioşi atât din mediul academic, cât şi din rândul funcţionarilor publici şi al societăţii civile (primari, preoţi, învăţători, medici, jurişti), din localităţatile Republicii Moldova care fac obiectul cercetărilor monografice.

Prin volumul şi acurateţea informaţiilor pe care le aduce în atenţia publicului larg (documente de atestare documentară, denumiri, monumente şi mărturii istorice), lucrarea enciclopedică „Localităţile Republicii Moldova” se constituie într-o veritabilă demonstraţie a originii şi caracterului românesc al Basarabiei. Pe lângă localităţile străvechi, pomenite de cronicari, de Dimitrie Cantemir sau evocate mai târziu de mari scriitori precum Mihail Sadoveanu, este de reţinut că după unirea de la 1918 şi înfăptuirea reformei agrare, în Basarabia au apărut o serie de sate noi precum Ghica Vodă, Palanca, Caraiman, Regina Maria, General Dragalina, Carmen Sylva, Împăratul Traian, Regele Decebal, Kogălniceanu, Mihai Bravul, Eminescu, Principesa Elena, Alexandru cel Bun ş.a. Despre satul Regina Maria, de pildă, întemeiat în 1922 la 16 km de oraşul Soroca de pe malul drept al Nistrului, autorii ne informează că în 1946 sovieticii i-au schimbat denumirea în „Kotovsk”, pentru ca localnicii să revină în 1992 la denumirea iniţială – Regina Maria (vol. 11, pp. 205-209).

„A-ţi cunoaşte ţara este cel mai bun mijloc de a o sluji”, obişnuia să spună adesea savantul Dimitrie Gusti. Parafrazându-l pe marele cărturar, putem aprecia că lucrarea enciclopedică de faţă se constituie într-o valoroasă contribuţie ştiinţifică, pusă în slujba cunoaşterii ţării, a propriei istorii”.

Sursa: Sociologia Azi

Shortlink:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.