Generated by All in One SEO v5.0.0.1, this is an llms.txt file, used by LLMs to index the site.

# Sociologia Azi

## Sitemaps

- [XML Sitemap](https://sociologia-azi.ro/sitemap.xml): Contains all public & indexable URLs for this website.

## Articole

- [Prof. Ilie Bădescu: Retorsiunea geopolitică – o nouă amenințare. Cum putem citi geopolitic scenariul de risc al exploziei dronei ucrainene în portul Constanța? Scenariul unui mare dezastru. Știința infra-hazardelor](https://sociologia-azi.ro/2026/06/08/prof-ilie-badescu-retorsiunea-geopolitica-o-noua-amenintare-cum-putem-citi-geopolitic-scenariul-de-risc-al-exploziei-dronei-ucrainene-in-portul-constanta-scenariul-unui-mare-dezastru-st/) - Scenariul unui mare dezastru. Știința infra-hazardelor Ceea ce s-a întâmplat în portul Constanța cu drona ucraineană se încadrează în clasa fenomenelor de alertă holistică: militară, economică, strategică, etnopolitică și, suprem, cognitivă. Cercetarea impactului unor dezastre de tipul celui care s-ar fi produs la Constanța dacă drona ucraineană ar fi lovit Oil Termina deschide un nou
- [BĂTĂLIA PENTRU BASARABIA în Cărțile Centenarului. „Basarabia Românească. Destin și istorie (1918-2018)” - lansare la Institutul de Sociologie al Academiei Române. VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2018/03/25/batalia-pentru-basarabia-in-cartile-centenarului-basarabia-romaneasca-destin-si-istorie-1918-2018-lansare-la-institutul-de-sociologie-al-academiei-romane/) - Institutul de Sociologie deschide seria dezbaterilor lunare ale Institutului sub titlul generic „Cărțile Centenarului” Sub egida Institutului de Sociologie al Academiei Române și a Fundației Ideea Europeană, în ziua de 21 martie 2018, ora 13:00, la sediul Institutului de Sociologie al Academiei Romane (vizavi de Palatul Parlamentului), Sala de Consiliu, în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii
- [Sociologia Azi -  revista celor cinci exigenţe ale ceasului de faţă](https://sociologia-azi.ro/2013/09/22/sociologia-azi-revista-institutului-de-sociologie-al-academiei-romane-revista-online-a-celor-cinci-exigente-ale-ceasului-de-fata/) - Sociologia Azi este revista online a celor cinci exigenţe ale ceasului de faţă: 1. exigenţa valorificării "operei uitate", o categorie de opere de o extraordinară "actualitate" dar aproape total necunoscute chiar de către specialiştii domeniului, adică de sociologi; 2. exigenţa cercetării şi acţiunii interactive care îndrumă cercetătorul spre colaborare cu orice iniţiativă şi orice factor
- [<strong>La umbra Carpaților. „Fenomenul Călin Georgescu”. Comentarii asupra rezultatelor unui sondaj CURS</strong>](https://sociologia-azi.ro/2026/04/01/la-umbra-carpatilor-fenomenul-calin-georgescu-comentarii-asupra-rezultatelor-unui-sondaj-curs/) - Ilie Bădescu, Florin Rotaru România încotro? O țară fără direcție, un popor pesimist Un sondaj CURS a devenit ceva firesc în peisajul jurnalismului sociologic al zilei. Această agenție de studii și sondaje are celebritatea ei construită în timp cu multă știință și cu o acuratețe metodologică vegheată de unul dintre ci mai buni experți sociologi Ilie Bădescu, Florin Rotaru România încotro? O țară fără direcție, un popor pesimist Un sondaj CURS a devenit ceva firesc în peisajul jurnalismului sociologic al zilei. Această agenție de studii și sondaje are celebritatea ei construită în timp cu multă știință și cu o acuratețe metodologică vegheată de unul dintre ci mai buni experți sociologi
- [Neuroștiința și calea spre pedagogia învățării emoționale. 5 prelegeri de Ilie Bădescu](https://sociologia-azi.ro/2014/10/06/neurostiinta-si-calea-spre-pedagogia-invatarii-emotionale-5-prelegeri-de-ilie-badescu/) - vol I pentru atelierele bursierilor POSTDRU (urmate de 5 excerpte referitoare la un model occidental de programă școlară privind „Învățarea emoțională” – SEL)[1] Prelegerea 1: De la „harta corporală a emoțiilor” la noologia evagriană Noile științe, între care și epigenetica, readuc în discuție chestiunea raportului dintre religie și știință. Cu redeschiderea dosarului epistemologic al acestui
- [Revista Sociologia Azi - Contact](https://sociologia-azi.ro/2013/10/01/institutul-de-sociologie-al-academiei-romane-revista-sociologia-azi/) - Revista: Sociologia Azi Pagina de Facebook: Revista Sociologia Azi
- [<strong><em>Noul Iov. A doua interpretare „obscurantistă” la războiul din Orientul Mijlociu</em></strong>](https://sociologia-azi.ro/2026/03/18/noul-iov-a-doua-interpretare-obscurantista-la-razboiul-din-orientul-mijlociu/) - Ilie Bădescu Balamaua lumii. Insecuritate civilizațională Orientul Mijlociu a devenit din nou balamaua lumii și magnetul marilor puteri, fiecare antrenând în urzeala propriilor interese state mici și mijlocii, jocuri cu deznodământ amânat ori fără deznodământ, corporații și contoare comerciale etc. Acolo este cea mai mare concentrare de rezerve petroliere și totodată zona cu incidența unor Balamaua lumii. Insecuritate civilizațională
- [<a><strong><em>Sincronizarea cu Eminescu. Împotriva oboselii</em></strong></a><em> (I)<br></em><strong><em>De </em></strong><em>la </em><em>teoria „salariului natural” la sociologia pragurilor </em><strong><em>de </em></strong><em>sărăcie</em><em>.</em>](https://sociologia-azi.ro/2026/01/15/sincronizarea-cu-eminescu-impotriva-oboselii-ide-la-teoria-salariului-natural-la-sociologia-pragurilor-de-saracie/) - Ilie Bădescu Mihai Eminescu „este, după Zamolxe, cel mai de seamă om ce s-a născut pe pământul ţării noastre”, ne spune așa de profund Dumitru Murărașu. Lumina creației sale acoperă toate epocile ceea ce-l face actual în orice epocă. Apariția sa în orizontul existențial al poporului român a ridicat pragul elanului creator la nivelul etalonului
- [De la imperiile de pradă la MERCOSUR](https://sociologia-azi.ro/2026/01/09/de-la-imperiile-de-prada-la-mercosur-un-dialog-cu-prof-ilie-badescu/) - Dialog cu Prof.Ilie Bădescu Maria Crăciun: România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi statele MERCOSUR, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, în absenţa unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejaţi de importurile din America Latină. Este foarte clar că acest acord reprezintă un Dialog cu Prof.Ilie Bădescu Maria Crăciun: România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi statele MERCOSUR, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, în absenţa unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejaţi de importurile din America Latină. Este foarte clar că acest acord reprezintă un Dialog cu Prof.Ilie Bădescu Maria Crăciun: România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană şi statele MERCOSUR, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, în absenţa unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejaţi de importurile din America Latină. Este foarte clar că acest acord reprezintă un
- [<strong>Blestemul „piloților orbi”</strong>](https://sociologia-azi.ro/2025/06/03/blestemul-pilotilor-orbi/) - Dl Claudiu Năsui și cercetarea românească Ilie Bădescu „Salvaționiștii” în variantă bucureșteană Omul se distinge după privire. O maximă populară ne spune că omul rău are căutătură urâtă. Acestuia i se cășunează pe câte ceva ori cineva și greu l-ai mai putea întoarce din ale lui. Privirea spre lume, ne va spune „progresist-liberalul”, este problema
- [<strong>Profeții ale martiriului Sfinților Brâncoveni</strong>](https://sociologia-azi.ro/2025/08/16/profetii-ale-martiriului-sfintilor-brancoveni/) - Ilie Bădescu Semnificația universală a martiriului Sfinților Brâncoveni Acum 311 ani, în ziua de 15 August 1714, de sărbătorirea Adormirii Maicii Domnului, în piața Ialy-kiosc erau adunați solii curților regale și imperiale creștine din toată Europa ca să asiste la decapitarea a patru prunci, fii ai domnitorului unui stat creștin de la Răsărit, dimpreună cu Acum 311 ani, în ziua de 15 August 1714, de sărbătorirea Adormirii Maicii Domnului, în piața Ialy-kiosc erau adunați solii curților regale și imperiale creștine din toată Europa ca să asiste la decapitarea a patru prunci, fii ai domnitorului unui stat creștin de la Răsărit, dimpreună cu tatăl lor și cu sfetnicul acestuia
- [De la cancel culture la revoluția ascetică. Funcția catehonică a Americii lui Trump](https://sociologia-azi.ro/2025/05/26/de-la-cancel-culture-la-revolutia-ascetica-functia-catehonica-a-americii-lui-trump/) - Din volumul în curs de editare „Fenomenul Trump. Dialoguri de sociologie noologică” Maria Crăciun: Ascensiunea lui Donald Trump și a echipei sale la conducerea celei mai mari puteri la scara lumii în momentul acesta este un fenomen cu incidență planetară. Fiind legat de figura reprezentativă a președintelui american îl vom denumi chiar așa: fenomenul Trump.
- [Fără comuniunea cu Dumnezeu nu poate exista pace în lume. Omul fără credință este om fără destin](https://sociologia-azi.ro/2024/10/20/fara-comuniunea-cu-dumnezeu-nu-poate-exista-pace-in-lume-omul-fara-credinta-este-om-fara-destin/) - Dialoguri pe teme de noologie cu Ilie Bădescu (IB) Maria Crăciun MC: Domnule profesor, ați elaborat „Sistemul de noologie” în care ați propus întoarcerea la o perspectivă anunțată și, cumva, consacrată prin studiile celebre ale lui W Sombart și Dilthey, aceea a noologiei, în studierea societății, revigorând sociologia noologică. Apoi ați editat „Noopolitica” unde ați Dialoguri pe teme de noologie cu Ilie Bădescu
- [<strong>Lucrări fundamentale</strong>](https://sociologia-azi.ro/2024/08/16/lucrari-fundamentale-2/) - Tudor Nedelcea Pe nedrept uitate Există un fenomen, cel puțin ciudat, în peisajul cultural postdecembrist românesc: lucrări fundamentale bazate pe cercetări științifice aprofundate au intrat într-un nemeritat con de umbră, iar autorii lor nefiind invitați în mass-media scrisă, audio sau vizuală spre a-și expune opiniile. În schimb, mediocritățiile sunt omniprezente, mai ales cele care au
- [Lucrări fundamentale](https://sociologia-azi.ro/2024/08/16/lucrari-fundamentale/) - Pe nedrept uitate Lucrări fundamentale Tudor Nedelcea Există un fenomen, cel puțin ciudat, în peisajul cultural postdecembrist românesc: lucrări fundamentale bazate pe cercetări științifice aprofundate au intrat într-un nemeritat con de umbră, iar autorii lor nefiind invitați în mass-media scrisă, audio sau vizuală spre a-și expune opiniile. În schimb, mediocritățiile sunt omniprezente, mai ales cele care au promovat „Declarația de la Budapesta” din iunie 1989 cele care l-au denigrat grosolan pe Eminescu („cadavrul din debara”, „nul”, „protolegionar”, „Doina” fiind o poezie deranjantă pentru Uniunea Sovietică etc.), au blasfemiat limba, cultura sau istoria națională („Radiografia plaiului mioritic este ca o făclie: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”, iar „româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături” etc., etc., etc.) Și acești ipochimeni au fost recompensați cu funcții oficiale, plimbați cu avionul prezidențial, inundă toate ecranele televizoarelor. Nu le mai amintesc numele din repulsie, spre a nu-i populariza ca pe „vedetele” care au comis crime, violuri, trădări sau alte ciudățenii sexuale. Unul dintre personalitățile românești contemporane marcante este sociologul de talie europeană, Ilie Bădescu, academician, directorul îndreptățit al Institutului de Sociologie al Academiei Române. În primii ani postdecembriști (mai) era invitat la posturile radiotv, acum apar toți bulăii din casta ciocoilor noi. După Sincronism european și cultura critică românească (1984), Sociologie eminesciană (1995) și alte cărți de sociologie, geopolitică, religie, antropologie istorică, Ilie Bădescu a publicat o lucrare de excepție, Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a luminii. Sistem de sociologie noologică (828 p., format 17x24 cm). Alți autori-absolvenți de Filosofie au fost numiți „filosofi”, dar acest tratat de sociologie noologică, a trecut mai puțin studiat și aprofundat, în mare parte datorită absenței unor specialiști în domeniu care să citească asemenea tratate. De la C. Rădulescu-Motru și Lucian Blaga, domeniul filosofiei și sociologiei n-a cunoscut o asemenea lucrare profundă și originală: „Noologia este, altfel spus, ordinea spirituală a lumii mutată în cuvântul explicativ, în concepte clare și în raționamente bine închegate”, o știință fundamentală „care unifică învățăturile teologiei cu antropologia și cu sociologia, cu metafizica, etica și estetica, într-un excercițiu înnoit și înnoitor al cunoașterii însăși”, cum argumentează Ilie Bădescu. Altfel spus de Marian Munteanu, „Ilie Bădescu propune un nou cadru, și o nouă formulă de înțelegere a societății umane”, adică „sinele social”, „ființa socială”, „ființa istorică”, cum și-a intitulat autorul cele trei capitole ale cărții. Acest tratat merită și trebuie să fie analizat în dezbateri științifice, academice, tradus în limbi de circulație universală spre a dovedi că și în România nasc oameni mari. Cartea a apărut în colecția „Euxin” îngrijită de Marian Munteanu la editura „Valahia”, în 2002 (imprimată CD-Rom a apărut în 2001, iar într-o ediție nouă, revizuită, modificată și adăugită, în patru volume a apărut la editura ieșeană „TipoMoldova”, în colecția „Opera Omnia”). Cuvântul editorului de la prima ediție, Marian Munteanu, este de fapt o prefață intitulată Noologia sau despre «dumirirea» sociologiei, catalogând cartea drept „un nou instrument, analitic și metodologic deopotrivă: Noologia”. Am făcut aceste prolegomene spre a dovedi că Marian Munteanu nu este numai un simplu editor (de cărți esențiale, de fapt), ci un cercetător erudit, dotat cu vocație, împletită cu acribie științifică. El este autorul unei cărți care va rămâne de referință în istoria culturii românești: Folclorul detenției, cu un titlu explicativ: Formele privării de libertate în literatura poporană. Studiu, tipologie, antologie de texte și glosar, carte apărută în editura Valahia, 2007, colecția „Rânduiala”(CCIV=105p +1150 p., 17x24 cm). Marian Munteanu s-a născut la 19 iunie 1962 în localitatea Grădiștea-Giurgiu, în familia Maria și Vladimir Munteanu, inginer de profesie, originar din sudul Basarabiei. Mama, Maria (n. Moga, aromâncă), a fost precum fiul, Marian, mai târziu, studenta universitarului eminescolog, George Munteanu. Bunicul său, patern, învățătorul Teofan Munteanu a fost ofițer în Armata Română, deținut politic în lagărele siberiene Varkuta și Norilsk (1940-1950). În semn de prețuire, la prenumele Marian s-a adăugat și Teofan. Marian Munteanu absolvă „Școala Centrală” din București (liceu cu profil istorie-filosofie) și, apoi, Facultatea de Litere a Universității bucureștene (1991), cu specializarea română-portugheză, avându-l profesori pe G. Munteanu, dar a beneficiat de îndrumarea (influențat-implicit) unor mari personalități ale vremii, nu prea agreați de regimul ateist: D. Stăniloae, Petre Țuțea, Ioan Alexandru, Ernest Bernea, M. Pop etc. Pentru alți mari intelectuali ai neamului (N. Iorga, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Emil Cioran) a organizat dezbateri, fiind acuzat de propagandă creștină ostilă ateismului, anchetat și arestat în mai multe rânduri între 1988-1989. În 1993 a efectuat a efectuat, ca bursier, un stagiu de specializare în științe politice și guvernamentale în SUA. Doctoratul l-a susținut în 2005 la filologia bucureșteană sub îndrumarea prof. Silviu Angelescu, cu o teză de etnologie și folclor, Folclorul detenției (cu „magna cum laude”), predând, ca profesor asociat, cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istorie religiilor. A efectuat cercetări de teren în regiunile Neamț, Suceava, Hunedoara, Făgăraș, Vrancea, Timocul sârbesc și bulgăresc. Controversat politic, Marian Munteanu este, incontestabil, inițiatorul și coordonatorul demonstrației studențești din Piața Universității (aprilie-mai 1990), în calitate de președinte al „Ligii Studenților” (înființată la 23 decembrie 1989, el fiind student), impunându-i un caracter anticomunist, dar pașnic, nonviolent, ceea ce l-a îndreptățit pe Eugen Ionescu să constate: „«Deșteaptă-te, române» este un cântec vechi, însă adevărata deșteptare s-a produs acum. Cred că tinerii din Piața Universității cu Marian Munteanu în frunte, sunt adevărații eroi. Au vrut libertate și o vor încă, au avut sinceritate. N-au spus decât adevărul [...]. Acolo, în România, n-au «jucat», acolo oamenii au trăit și au murit. Și mai știu că în Piață nu s-a propagat violența, ci dimpotrivă. Marian Munteanu a cerut discuții libere, adevăr”. A fost arestat la 13 iunie 1990, eliberat după amiaza aceleași zile, rearestat, pentru două luni. Mulți impostori și-au revendicat apartenența la mișcarea din Piața Universității, deși n-au participat sau au fost simpli trecători. Marian Munteanu s-a implicat și în fondarea altor organizații nonguvernamentale, declarate apolitice, dar a fost nevoit să se retragă pentru că acestea, în numele condamnării comunismului (și nu a celor care l-au adus la noi) au încercat să atace instituțiile tradiționale ale Țării: Alianța Civică, Mișcarea pentru România, Alianța noastră România. Nu deține „certificat de revoluționar” și ca atare, n-a primit niciodată recompensă. A activat din 2000 în Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, fiind ales prim-vicepreședinte (președinte fondator: acad. Victor Crăciun). A înființat și condus Fundația culturală „Euxinus”. Antropolog, etnolog și folclorist deopotrivă, Marian Munteanu este autorul și altor lucrări redutabile, bazate pe cercetări în teren: Cântecul poporan din Muscel (2008), Folclorul detenției (prima ediție, 2008), Poezia rezistenței (1999), Ortodoxia este viitorul României. Sfaturi și îndemnuri către tineri adresate de părintele Stăniloae într-o convorbire cu Marian Munteanu (2000). A îngrijit ediții, cu prefețe sau studii introductive dedicate lui Tache Papahagi (Antologie aromânească, 2008), N. Iorga (Caracterul comun al instituțiilor din sud-estul Europei, 2008), Dionisie Fotino (Istoria Daciei, 2008), Prea Fericitul Teoctist (Patriarhul românilor de pretutindeni, 2005), Petre Țuțea (Între Dumnezeu și neamul meu, 1992), D. Bacu, Pitești (1991) etc. Despre Noologia lui Ilie Bădescu, excelentul tratat de „cunoașterea ordinii spirituale a lumii”, un inedit și pertinent „sistem de sociologie noologică” ar trebui să se pronunțe specialiști din țară și din străinătate (sociologi, filosofi, teologi etc.) în dezbateri științifice, academice, mai ales azi, în condiții când decidenții politici și financiari hotărăsc soarta omenirii; asupra cărții lui Marian Munteanu, Folclorul detenției. Formele privării de libertate în literatura poporană, la bază teza de doctorat, dar un adevărat tratat de specialitate încerc să-mi expun unele puncte de vedere cu scopul de a readuce în actualitate o carte care tratează, aproape exhaustiv, o temă incitantă: tema detenției și a îngrădirii libetății umane în diverse etape de evoluției satului arhaic (sclavia, cătănia, captivitatea familială, surghiunul, exilul, haiducia, închisoare etc.). Tema detenției este tratată de Marian Munteanu în principal etnofolcloric, cu abordări pluridisciplinare (filosofia culturii, sociologie, științe politice, etică, teologie, penologie), temă prezentă în istoria umanității peste timp și loc, temnița constituind, cum ne avertizează autorul în „Argument”, „referențialul predilect pentru transferul literar al întrebărilor și neliniștilor resimțite ori de câte ori cugetarea omenească a poposit în preajma ideii de libertate”. În antichitate, tema detenției cuprinde „recluziunea titanilor”, înlănțuirea lui Prometeu, labirintul Minotaurului, supliciul lui Sisif, apoi cetele sfinților și mucenicilor ce l-au urmat pe Iisus, tema fiind prezentă în opere literare clasice („Mizerabilii” lui Hugo, „Învierea” lui Tolstoi, „Crimă și pedeapsă” a lui Dostoievski, „Arhipelagul Gulag” a lui Soljenițîn etc.). În literatura română, tema detenției este prezența la N. Filimon („Ciocoii vechi și noi”), L. Rebreanu („Ion”, „Pădurea spânzuraților”, „Gorila”), E. Barbu („Groapa”, „Principele”), Marin Preda („Cel mai iubit dintre pământeni”), C. Noica („Rugați-vă pentru fratele Alexandru”), Richard Wurmbrand („Cu Dumnezeu în subterană”), N. Steinhardt („Jurnalul fericirii”) etc. Detenția, privarea de libertate, a luat o notă tragică în plin regim bolșevic impus României cu tancurile și prin trădarea unor intelectuali. Mari personalități întemnițate au creat în închisori și în lagăre de concentrare o „poezie a rezistenței”, o poezie „în cătușe” (cum a numit-o Aurelian I. Popescu), de o valoare estetică și umană indiscutabilă, experiența lor concentraționară fiind dureroasă (Nichifor Crainic, Radu Gyr, C.Noica, V. Voiculescu, V. Militaru, Petre Țuțea, I.D. Sîrbu etc., etc.). Aceeași experiență a temnițelor au avut de îndurat și românii basarabeni și bucovineni în „Siberiile de ghiață”, excelent exprimate de Grigore Vieru în poezia Reaprindeți candela. Marian Munteanu subliniază o idee care n-ar trebui să treacă neobservată: în privarea de libertate, problemă generală a umanității, n-ar trebui implicați direct doar judecătorii, temnicerii, deținuții, ci întreaga comunitate umană, să cunoaștem „care este viziunea comunităților etnice” din rândul cărora au fost selectați. Marian Munteanu precizează obiectul antologiei realizate: „modul în care sunt reflectate în folclorul românesc fenomenele, întâmplările și trăirile determinate ori influențate de experiența sau imaginea privării de libertate, acordând o atenție specială detenției, cu precădere celei penitenciare”, celelalte forme (sclavia, cătănia, servitatea opresivă) fiind tratate minimal. Astfel, la Formele privării de libertate, autorul include detenția, sclavia (captură de război, răpiți sau vânduți de părinți, azi soți), prizonieratul, cătănia (asimiliată cu închisoarea sau robia), pedepse infamate, servitutea opresivă (iobăgia, slugăria), captivitatea familială, rituală (călugăria), profesională (ciobănia), surghiumul, răpirea, captivitatea magică (prin vrăji, farmece). Alte capitole privesc: Lumea detenției (experiența, detenția privită din exterior), Simbolismul detenției (detenția – termen de referință), Cauzele detenției, Finalitatea detenției, Rostul detenției. Toate temele abordate de Marian Munteanu sunt grupate pe genuri și specii folclorice: Doine, Strigături, Cântece bătrânești, Povești (legende istorice, mitologice, hagiografice, etiologice, snoave, basme), Obiceiuri, Teatru popular, Jocuri de copii, Credințe și farmece, Ghicitori și frânturi de limbă, Vorbe (proverbe, zicători, asemânări, povățuiri). Textele ontologate acoperă integral acoperă un spațiu întins, „de la Marea Adriatică până dincolo de Nistru și din Munții Pindului până în Carpații Păduroși și Podolia”. Folclorul detenției, lucrare elaborată de Marian Munteanu, este însoțită de un necesar și minuțios aparat critic și explicativ de un glosar ce acoperă aria lexicală specifică temei (cuvinte și înțelesuri, termeni comuni și toponime, locuri și închisori). Folclorul detenției. Formele privării de liberate în literatura poporană. Studiu, tipologie, antologie de texte și glosar de Marian Munteanu este o lucrare fundamentală, remarcabilă prin volum (asemănător Mioriței lui Adrian Fochi), dar mai cu seamă prin conținut, elaborată cu acribie științifică, pe baza unor documentări aproape de exhaustinitate, o lucrare care tratează etno-folcloric un pilon de bază al ființei naționale. Autorul remarcă un lucru esențial: istoria artei cuvântului poate fi și o istorie a privării de libertate: „Oare nu același drum al suferinței, nedreptății și umilinței pământene a fost parcurs de însăși Logosul întrupat?” se întreabă retoric Marian Munteanu. Cartea este de o utilitate maximă și actualitate în cercetarea culturii și civilizației românești poporane, incitând la abordări multidisciplinare. Prin această masivă și incitantă lucrare, Marian Munteanu și-a dat întreaga măsură a potențialului său intelectual, științific. Tudor Nedelcea
- [<strong><em>Câteva reflecții despre romanul „Sfidarea absurdului”,</em></strong>](https://sociologia-azi.ro/2024/07/29/cateva-reflectii-despre-romanul-sfidarea-absurdului/) - Romanul doctorului Teodor Georgescu, „Sfidarea absurdului”, vol. II, este despre destinul unei familii.
- [<strong><em>Reflecții asupra unei conferințe despre fețele omorului</em></strong>](https://sociologia-azi.ro/2024/07/12/reflectii-asupra-unei-conferinte-despre-fetele-omorului/) - Ilie Bădescu Pe 11 iulie 2024 s-a desfășurat la Institutul de Sociologie al Academiei Române una dintre cele mai tulburătoare conferințe-dezbateri dedicată fețelor unui fenomen pe jumătate mister și doar pe jumătate comprehensibil: omorul pe fețele lui înfricoșătoare. Dezbaterea aceasta a fost pragul de sus al unei serii de asemenea analize publice organizate la Institutul /Ilie Bădescu Pe 11 iulie 2024 s-a desfășurat la Institutul de Sociologie al Academiei Române una dintre cele mai tulburătoare conferințe-dezbateri dedicată fețelor unui fenomen pe jumătate mister și doar pe jumătate comprehensibil: omorul pe fețele lui înfricoșătoare. Dezbaterea aceasta a fost pragul de sus al unei serii de asemenea analize publice organizate la Institutul
- [<strong>Noogenia mărturisirii păcatelor</strong>](https://sociologia-azi.ro/2024/04/26/noogenia-marturisirii-pacatelor/) - Spovedania într-o civilizație secularizată[1] Noogenia mărturisirii păcatelor – o direcție de studiu a medicinei creștine Anul creștin este traversat de ritmuri tainice prin care veșnicia se face clipă și clipa veșnicie. Un asemenea ritm este acela al spovedaniei prin care omenirea cea mică dobândește, cu clipa ei de libertate mărturisitoare, calea de acces spre tărâmul Spovedania într-o civilizație secularizată[1] Noogenia mărturisirii păcatelor – o direcție de studiu a medicinei creștine Anul creștin este traversat de ritmuri tainice prin care veșnicia se face clipă și clipa veșnicie. Un asemenea ritm este acela al spovedaniei prin care omenirea cea mică dobândește, cu clipa ei de libertate mărturisitoare, calea de acces spre tărâmul Anul creștin este traversat de ritmuri tainice prin care veșnicia se face clipă și clipa veșnicie. Un asemenea ritm este acela al spovedaniei prin care omenirea cea mică dobândește, cu clipa ei de libertate mărturisitoare, calea de acces spre tărâmul eternității cerești. Cum e cu putință lucrul acesta? Aceasta este una dintre marile taine care lucrează în om și în devenirea lumii.
- [INTERVIU Sociologul Ilie Bădescu: România a intrat într-o ''iarnă demografică'' pe o durată impredictibilă](https://sociologia-azi.ro/2024/01/18/interviu-sociologul-ilie-badescu-romania-a-intrat-intr-o-iarna-demografica-pe-o-durata-impredictibila/) - Fenomenul pierderilor de populaţie, semnalat de Institutul Naţional de Statistică în urma rezultatelor recensământului din România din 2021, se încadrează în tendinţa declinului demografic european, dar trebuie raportat şi la cauze specifice, precum politicile de răspuns date de clasa guvernantă la crizele provocate de tranziţie şi la cerinţele Occidentului, afirmă academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului
- [Prof. Ilie Bădescu: Suveranism și suveranitate. Grupările intelectuale în dinamica statalității](https://sociologia-azi.ro/2023/08/03/prof-ilie-badescu-suveranism-si-suveranitate-gruparile-intelectuale-in-dinamica-statalitatii/) - Suveranitatea este un principiu ontologic nu doar o categorie a dreptului. Suveran este cel ce este propriul său stăpân
- [Interviu excepțional cu Academicianul Cătălin Zamfir](https://sociologia-azi.ro/2022/02/22/interviu-exceptional-cu-academicianul-catalin-zamfir/)
- [Noua Enciclopedie a României. Un an de la înveșnicirea Academicianului Tudorel Postolache](https://sociologia-azi.ro/2021/02/16/noua-enciclopedie-a-romaniei-un-an-de-la-invesnicirea-academicianului-tudorel-postolache/) - Ilie Bădescu A trecut un an de când a plecat la Domnul creatorul teoriei succesiunilor coexistente omul minunat, profesorul si Academicianul Tudorel Postolache. La ceas comemorativ am ales să evoc una dintre marile opere-proiect, inițiată de Domnia sa și de oamenii generației Dsale, „Noua Enciclopedie a României”. Această mare operă era concepută să devină cadrul
- [Chemările Patriarhului](https://sociologia-azi.ro/2020/07/22/chemarile-patriarhului/) - de Prof univ dr Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române Omul poate fi cunoscut după chemările lui. „Să devenim mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu”, ne cheamă PF Părinte Patriarh Daniel. Mâinile acestea îi vor îmbrățișa aevea pe cei la care ne trimite Dumnezeu. Pe aceștia îi va și confirma Dumnezeu fiindcă tocmai ei
- [Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București la 100 de ani de la fondare. Prof. Ilie Bădescu la Academia Română - VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2020/02/17/dimitrie-gusti-si-scoala-sociologica-de-la-bucuresti-la-100-de-ani-de-la-fondare-prof-ilie-badescu-la-academia-romana-video/) - Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București la 100 de ani de la fondare * Școala sociologică a lui D. Gusti de la fondare la lichidare. Au trecut 140 de ani de la nașterea marelui savant român, Dimitrie Gusti, fondator de mare școală sociologică europeană chemată să creieze și nevoită să lupte. Războiul straniu
- [Profesorul Ilie Bădescu în ziarul Lumina al Patriarhiei Române: Țăranii, „singura aristocraţie cu investitură divină”](https://sociologia-azi.ro/2019/03/27/profesorul-ilie-badescu-in-ziarul-lumina-al-patriarhiei-romane-taranii-singura-aristocratie-cu-investitura-divina/) - Interviu de Ştefania Coşuleanu Una dintre trăsăturile definitorii ale poporului român este autohtonia, adică legătura neîntreruptă cu pământul cuprins în geografia României perene, afirmă profesorul Ilie Bădescu. Românii sunt un popor autohton în acest loc şi au continuitate neîntreruptă, cum puţine popoare au în această regiune. În opinia sociologului, pământenia are o valoare fundamentală în
- [Istoricul american Larry Watts propus membru de Onoare al Academiei Române la Conferința Cărțile Centenarului de la Institutul de Sociologie](https://sociologia-azi.ro/2019/01/09/istoricul-american-larry-watts-propus-membru-de-onoare-al-academiei-romane-la-conferinta-cartile-centenarului-de-la-institutul-de-sociologie/) - VIDEO: Cum a mediat România conflictul din Vietnam Ilie Bădescu și Larry Watts la Institutul de Sociologie al Academiei Române Larry L. Watts: România – „o cutie neagră” sau „oaia albă în turma neagră”? Profesorul Larry L. Watts ne-a obișnuit cu apariții editoriale semnificative, fundamentale chiar pentru istoriografia actuală. Mai ales când e vorba de
- [Omagierea profesorului Radu Ciuceanu și aniversarea unui sfert de veac de știință mărturisitoare la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române - VIDEO/FOTO](https://sociologia-azi.ro/2019/01/09/omagierea-profesorului-radu-ciuceanu-si-aniversarea-unui-sfert-de-veac-de-stiinta-marturisitoare-la-institutul-national-pentru-studiul-totalitarismului-al-academiei-romane-videofoto/) - Cel mai frumos eveniment de Centenar: Omagierea Eroilor Anticomuniști la Academia Română După sfințirea mult-așteptată a Catedralei Mântuirii Neamului, poate cea mai frumoasă manifestare de Centenar a fost omagierea foștilor deținuți politic și a eroilor anticomuniști la Academia Română. La finalul lui noiembrie, în peisajul de înaltă ținută al Academiei Române, Institutul Național pentru Studiul
- [Conferinta Dr. Larry Watts la Institutul de Sociologie al Academiei Romane. Perceperea internațională a României în perioada 1978 - 1989. VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2013/09/23/conferinta-dr-larry-watts-la-institutul-de-sociologie-al-academiei-romane/) - Dr. Larry Watts la Institutul de Sociologie al Academiei Romane Larry Watts despre CIA si Radio Europa Libera la... de ZiaristiOnlineTV Batalia pentru adevar a lui Larry Watts -... de ZiaristiOnlineTV Intreaga conferinta poate fi urmarita mai jos, preluata de la Privesc.Eu Detalii: Larry Watts va sustine conferinta publica din 10 Mai in limba romana.
- [Conferință Larry Watts despre România la Centenar la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Cărțile Centenarului Marii Uniri - "Oaia albă în turma neagră. Politica de securitate a României în perioada Războiului Rece"](https://sociologia-azi.ro/2018/11/27/conferinta-larry-watts-despre-romania-la-centenar-la-institutul-de-sociologie-al-academiei-romane-cartile-centenarului-marii-uniri-oaia-alba-in-turma-neagra-politica-de-securitate-a-romaniei-in/) - Institutul de Sociologie al Academiei Române vă invită la Conferința publică din seria „Cărțile Centenarului Marii Uniri” - "Larry Watts on Romania".
- [Profesorul Ilie Bădescu despre Luminile (și umbrele) Centenarului. De la faliile geospirituale ale „războiului sfârşitului lumilor” la triumful ordinii naţionale în Europa Centrală prin Tratatul de la Trianon](https://sociologia-azi.ro/2018/10/01/profesorul-ilie-badescu-despre-luminile-si-umbrele-centenarului-de-la-faliile-geospirituale-ale-razboiului-sfarsitului-lumilor-la-triumful-ordinii-nationale-in-europa-centrala-pri/) - Centenarul Marii Uniri poate fi considerat şi un Centenar al luptei anticomuniste, ca un omagiu adus tuturor celor care şi-au dat viaţa sau şi-au sacrificat tinereţea în închi­sori, în Lumina Învierii
- [Profesorul Ilie Bădescu la Trinitas TV cu teologul Vasile Bănescu despre "Drogul intelectual al ideologiei". VIDEO - Credință și Cultură (16 04 2018)](https://sociologia-azi.ro/2018/04/16/profesorul-ilie-badescu-la-trinitas-tv-cu-teologul-vasile-banescu-despre-drogul-intelectual-al-ideologiei-video-credinta-si-cultura-16-04-2018/) - TRINITAS TV Invitat: Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu, sociolog Sociologia Azi
- [„Una dintre problemele grave ale României este mediocritatea elitei intelectuale“ - Un interviu actual cu profesorul Ilie Bădescu, ales membru corespondent al Academiei Române](https://sociologia-azi.ro/2018/07/21/una-dintre-problemele-grave-ale-romaniei-este-mediocritatea-elitei-intelectuale-un-interviu-actual-cu-profesorul-ilie-badescu-ales-membru-corespondent-al-academiei-romane/) - Academia Română a ales joi, 28 iunie 2018, prin vot secret, secretarul general al instituției, în persoana acad. Ioan Dumitrache, şi opt membri noi, informează Basilica. Secretarul general este cel de-al șaselea membru al Biroului Prezidiului Academiei Române, organism care asigură, conform Legii Academiei Române, conducerea operativă a instituției, se precizează într-un comunicat de presă
- [18 ani fără Ioan Alexandru. „Iar că iubirea mai poate să vieze / e singur semn că totul nu-i pierdut”](https://sociologia-azi.ro/2018/09/21/18-ani-fara-ioan-alexandru-iar-ca-iubirea-mai-poate-sa-vieze-e-singur-semn-ca-totul-nu-i-pierdut/) - Imnurile iubirii de Pr. Adrian Agachi La început a fost Cuvântul. Apoi, au apărut și cuvintele noastre. Dar care a fost prima: poezia sau proza? A fost mai întâi poetul sau istoricul? Imnograful sau naratorul? La început a fost poezia, pentru că la vremea respectivă oamenii simțeau mai mult decât gândeau. Simțirea lor dădea naștere
- [„Ioan Alexandru avea harul să susțină valoarea vieții cu darul poetic pe care i-l dăduse Dumnezeu”. In Memoriam Ioan Alexandru: Cruce și Înviere. VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2014/05/15/ioan-alexandru-avea-harul-sa-sustina-valoarea-vietii-cu-darul-poetic-pe-care-i-l-daduse-dumnezeu-in-memoriam-ioan-alexandru-cruce-si-inviere-video/) - „Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui.” (II Tim, 4:7-8) La 24 de ani de la infiintarea asociatiei Pro
- [Oaia albă-n turma neagră: Politica de securitate a României în perioada Războiului Rece - o nouă carte a colegului nostru, dr. Larry Watts. INTRODUCERE](https://sociologia-azi.ro/2018/07/10/oaia-alba-n-turma-neagra-politica-de-securitate-a-romaniei-in-perioada-razboiului-rece-o-noua-carte-a-colegului-nostru-dr-larry-watts-introducere/) - Oaia albă-n turma neagră: Politica de securitate a României în perioada Războiului Rece de Larry L. Watts Introducere În perioada Războiului Rece, România făcea parte din Pactul de la Varșovia, alianța caracterizată în primul rând de o atitudine amenințătoare la adresa ei. Deși observatorii străini percepeau în mod eronat această anomalie ca pe un efect
- [Eseu despre Unire: AMINTIREA VIITORULUI](https://sociologia-azi.ro/2018/05/16/eseu-despre-unire-amintirea-viitorului/) - Ne știm, noi românii, de mii de ani cu necazurile și puținele bucurii, cu învățăturile mamelor noastre în aceeași limbă dincolo și dincoace de munți, cu întîlnirilor noastre pe cărări numai de noi cunoscute, cu rămînerea într-o singură religie și cu păstrarea datinei, dar astăzi prea puțin ne bucurăm de mrejele unirii noastre politice. Acum
- [„Periferie” și naționalism - de Ilie Bădescu](https://sociologia-azi.ro/2018/05/12/periferie-si-nationalism-de-ilie-badescu/) - File din „Jurnalul de la Binghamton” (9 iunie ’90 – Vineri după masă) Am vorbit cu Gina la telefon. Ora 5,00 p.m. la mine, 12,00 la ea. Când am sunat-o tocmai citea în “22” un atac la mine din partea lui P.A. care mă califică drept “naţionalist”, “extremist” etc. Fără să bag de seamă vestea
- [Ioan Aurel Pop și Larry Watts la BNR despre demnitate în România de azi, Marea Unire și bolșevism - VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2018/05/07/ioan-aurel-pop-si-larry-watts-la-bnr-despre-demnitate-in-romania-de-azi-marea-unire-si-bolsevism-video/) - Președintele Academiei Române, prof. Ioan Aurel Pop, a vorbit despre Unirea Românilor în cadrul simpozionului cu tema „Reconfigurări statale și instituții financiar-bancare în Europa anului 1918”, organizat de Fundația culturală "Magazin Istoric” și Banca Națională a României”. În cadrul discursului său, rectorul Universității Babeș-Bolyai a abordat mai multe teme, între care modul în care se
- [Compendii metodologice](https://sociologia-azi.ro/2014/11/03/compendii-metodologice/) - Sesiunea ştiinţifică "PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII ÎN ŞTIINŢELE SOCIOECONOMICE ŞI UMANISTE - metodică, strategii, cooperare şi competitivitatea europeană" Atelier de lucru: PSIHOLOGIE, PEDAGOGIE, SOCIOLOGIA CULTURII Prof. dr. Ilie Bădescu 1 - 2 octombrie 2014 Sursa foto: http://irinamonica.wordpress.com
- [Lamura închisorilor. Profesorul Radu Ciuceanu la 90 de ani](https://sociologia-azi.ro/2018/04/16/lamura-inchisorilor-profesorul-radu-ciuceanu-la-90-de-ani/) - „Înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale” (Ps 102, 5) La venerabila vârstă de 90 de ani, profesorul și omul de mare frumusețe morală și o extraordinară putere în toate ale creației, sărbătorește cu noi și cu sfinții, pe care îi proorocește trecuți în Sinaxar și, cu siguranță, va veni vremea paginii lor scrise, fiindcă în
- [S-a mai stins o lumină: Constantin Ciutacu](https://sociologia-azi.ro/2017/01/24/s-a-mai-stins-o-lumina-constantin-ciutacu/) - O mare conștiință de la cumpăna veacurilor de sfârșit și început de mileniu a plecat dintre noi. A fost și rămâne un mare iubitor de dreptate, de țară și de adevăr. A fost economistul unei lumi silită să apună și cu bunele ei nu doar cu deviațiile ei și a ales să fie văzătorul neamului
- [Muzeul Satului – sau despre forța reconquistelor țărănești în sistemul cunoașterii și pedagogiei națiunii. Aniversarea de 80 de ani](https://sociologia-azi.ro/2016/05/16/muzeul-satului-sau-despre-forta-reconquistelor-taranesti-in-sistemul-cunoasterii-si-pedagogiei-natiunii-aniversarea-de-80-de-ani/) - de Ilie Bădescu Semnificația muzeului sociologic În anul 1936, pe data de 17 mai, se inaugura pentru publicul larg, Muzeul Satului Românesc. Acesta este primul muzeu de acest tip din lume. Ideea de a utiliza muzeul ca metodă de cunoaștere sociologică a unităților sociale (în acest caz a celor sătești) este de o surprinzătoare noutate,
- [Dr. Ilie Bădescu: GUSTI ȘI „SOCIOLOGIA NAŢIUNII”. Studiu dedicat aniversării a 150 de ani de la înființarea Academiei Romane](https://sociologia-azi.ro/2016/03/12/dr-ilie-badescu-gusti-si-sociologia-natiunii-studiu-dedicat-aniversarii-a-150-de-ani-de-la-infiintarea-academiei-romane/) - NER. Noua Enciclopedie a României Director: Academician Tudorel Postolache O enciclopedie pe fascicule a Școlii sociologice de la București Proiect dedicat momentelor aniversare „150 de ani de la înființarea Academiei Romane” și „100 de ani de la Întregirea Statului Național Român. 1918 – 2018” Enciclopedia Școlii Sociologice de la București Institutul de Sociologie al Academiei
- [O enciclopedie pe fascicule a Școlii sociologice de la București. Dimitrie Gusti - Omul și ideile sale (I). Ecourile lansărilor de la Craiova şi Piteşti](https://sociologia-azi.ro/2016/03/12/o-enciclopedie-pe-fascicule-a-scolii-sociologice-de-la-bucuresti-dimitrie-gusti-omul-si-ideile-sale-i-ecourile-lansarilor-de-la-craiova-si-pitesti/) - Şcoala Sociologică de la Bucureşti are performanţe mondiale, dar noi nu mărturisim acest lucru. Prin Dimitrie Gusti putem reflecta cu adevărat asupra condiţiei umane, asupra conştiinţei de sine a unei naţiuni.
- [Creştinismul şi obştiile romȃneşti - de Joseph Livni](https://sociologia-azi.ro/2016/01/27/crestinismul-si-obstiile-romȃnesti-de-joseph-livni/) - Abstract The question when and how the Romanian ethno-genesis took place is controversial. Noticing the similarity between the social organization known as obştea with the covenantal organization of Early Christians this work argues that the Romanian culture and language came into existence as a consequence of the Roman retreat because the political vacuum accelerated conversions
- [MEMORIAL DIMITRIE GUSTI 1955 – 2015. Ilie Bădescu: GUSTI ȘI „SOCIOLOGIA NAŢIUNII”](https://sociologia-azi.ro/2015/10/30/memorial-dimitrie-gusti-1955-2015-ilie-badescu-gusti-si-sociologia-natiunii/) - Dimitrie Gusti - 13 februarie 1880, Iași - 30 octombrie 1955, București Anul 2015 a fost anul memorial Dimitrie Gusti. Au trecut 60 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Am întâmpinat acest an cu inițiativa lansării proiectului editoria al unei Enciclopedii pe fascicule a Școlii sociologice de la București, din care am
- [Dezbatere- "Labour relations in Chinese ethnic niches in the Netherlands and Romania"](https://sociologia-azi.ro/2015/06/12/dezbatere-labour-relations-in-chinese-ethnic-niches-in-the-netherlands-and-romania/) - Va invitam sa participati la evenimentul organizat de catre Laboratorul "Violenta si criminalitate. Mediere si Prevenire" miercuri 17 iunie, incepand cu ora 11,00, la Institutul de Sociologie (Calea 13 Septembrie nr. 13, Casa Academiei, Et. 4) la Sala de consiliu. Jing W. Hiah, PhD Candidate si Junior Lecturer (Erasmus University Rotterdam | Erasmus School of Law
- [Noutăţi editoriale: "Studii sociologice 2004-2014"](https://sociologia-azi.ro/2015/04/28/noutati-editoriale-studii-sociologice-2004-2014/) - În cadrul Conferinței internaționale ”Calitatea Vieții: o Provocare pentru Politicile Sociale”, desfășurată în perioada 23-25 aprilie, în organizarea ICCV, având ca partener şi Institutul de Sociologie al Academiei Române, a fost lansată lucrarea ”Studii sociologice 2004-2014”. Autorul, dl profesor Ioan Mărginean a declarat: ”Lucrarea Studii sociologice 2004-2014 se compune din două părți. În prima dintre
- [Cuvânt pentru fratele Petre Anghel](https://sociologia-azi.ro/2015/04/04/cuvant-pentru-fratele-petre-anghel/) - ”Tăcerea este la fel de importantă ca ţipătul disperat” Universitatea Emaus este în doliu. Prietenii revistei Sociologia azi sunt în doliu. Un doliu greu, profund, mai greu şi mai adânc decât cea mai teribilă şi tainică noapte. Glas de noapte am auzit, plângere şi tânguire multă. Unul dintre marii scriitori ai literaturii fără de vreme,
- ["Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi întregirea statului român"- Conferinţa din 27 Martie 2015 de la Institutul de Sociologie al Academiei Române](https://sociologia-azi.ro/2015/03/30/scoala-sociologica-de-la-bucuresti-si-intregirea-statului-roman-conferinta-din-27-martie-2015-de-la-institutul-de-sociologie-al-academiei-romane/) - Pe 27 martie a avut loc la Institutul de Sociologie al Academiei Române conferinţa despre Centenarul Unirii: „Şcoala Sociologica de la Bucureşti şi întregirea statului român”. Conferinţa a fost organizată de către Institutul de Sociologie. Partener: portalul Basarabia- Bucovina.Info. care a expus proiectul „Artizanii Unirii- Martirii Basarabiei în imagini şi documente” realizat cu sprijinul CNSAS
- [27 Martie 2015 la Casa Academiei, despre Centenarul Unirii: Conferinţa publică "Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi întregirea statului român"](https://sociologia-azi.ro/2015/03/18/27-martie-2015-la-casa-academiei-despre-centenarul-unirii-conferinta-publica-scoala-sociologica-de-la-bucuresti-si-intregirea-statului-roman/) - Institutul de Sociologie "Dimitrie Gusti" al Academiei Române vă invită vineri, 27 Martie 2015, ora 12.00 la Conferinţa publică "Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi întregirea statului român" Prezintă lucrări spre dezbatere Dr. Ioan C. Popa - sociolog, publicist, diplomat: Dimitrie Gusti şi Problema Basarabiei Dr. Ion Constantin - istoric, diplomat, cercetător la Institutul Naţional
- [Între sociologia intelligence-ului totalitar şi tratatul de patologie politică ](https://sociologia-azi.ro/2014/08/03/intre-sociologia-intelligence-ului-totalitar-si-tratatul-de-patologie-politica-2/) - Între sociologia intelligence-ului totalitar şi tratatul de patologie politică Dr. Ilie Bădescu, Directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române De curând a ieşit de la tipar, sub egida prestigioasei Edituri a Academiei Române, una dintre primele monografii sociologice dedicate analizării, sub multiple aspecte, a regimului bolşevic şi a efectelor criminale ale acestuia. Este vorba
- [Sociologii în câmpul diplomaţiei. România la ONU, acum 70 de ani. ](https://sociologia-azi.ro/2015/03/17/sociologii-in-campul-diplomatiei-romania-la-onu-acum-70-de-ani/) - ROMÂNIA LA ONU, ACUM 70 DE ANI (Proiectul profesorului Dimitrie Gusti de creare a unui Institut internaţional pentru cunoaşterea Naţiunilor) Dr. Ioan C. Popa, cercetător asociat „Dimitrie Gusti este profesor de Sociologie la Universitatea din Bucureşti. Fost ministru al Educaţiei Naţionale din România, preşedinte al celui de-al XIV-lea Congres internaţional de Sociologie, fost preşedinte
- [Despre Institutul de Sociologie "Dimitrie Gusti" - Academia Română, la TVH. VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2015/03/18/despre-institutul-de-sociologie-dimitrie-gusti-academia-romana-la-tvh-video/) - Profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române: Sursa: TV-H.Ro - Institutul de Sociologie al Academiei Române – misiune şi activităţi si Sociologia Azi
- [Prof. Ilie Bădescu: Unele scăpări ale lui Dughin la analiza României Mari în Bazele geopoliticii şi viitorul geopolitic al Rusiei](https://sociologia-azi.ro/2014/12/06/prof-ilie-badescu-unele-scapari-ale-lui-dughin-la-analiza-romaniei-mari-in-bazele-geopoliticii-si-viitorul-geopolitic-al-rusiei/) - Eliberarea naţională şi afirmarea spirituală a românilor sunt procese pe care Dughin le plasează în contextul mai larg al dualismului geopolitic european, dar interpretarea sa capătă un caracter sui generis. Latinismul este socotit o ideologie impusă de uniaţie, iar ortodoxia este interpretată după un model de gravitaţie spre Moscova. România Mare (după Dughin) s-a afirmat
- [Ilie Badescu si Ciprian Badescu despre pustiul postmodern şi deformările lumii. CONVERSIUNEA SISTEMELOR - lansare de carte la standul Editurii Mica Valahie de la Targul Gaudeamus, Vineri, 21 Noiembrie , Ora 15.00  ](https://sociologia-azi.ro/2014/11/19/ilie-badescu-si-ciprian-badescu-despre-pustiul-postmodern-si-deformarile-lumii-conversiunea-sistemelor-lansare-de-carte-la-standul-editurii-mica-valahie-de-la-targul-gaudeamus-vineri-21-noiembr/) - Lansare de Carte: Vineri, 21 noiembrie, ora 15:00, Targul de Carte Gaudeamus, Editura Mica Valahie (standul 372, nivelul 3 – Bulevardul Marconi) Ilie Bădescu şi Ciprian Bădescu CONVERSIUNEA SISTEMELOR Pustiul postmodern şi deformările lumii Probleme epistemologice ale teoriei conversiunii „Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi să o deosebiţi, dar vremea aceasta cum de nu
- [„ACUM S-AU TREZIT ȘI FORȚELE NIHILISMULUI, DAR ȘI FORȚELE CULTURII ÎNVIERII” (I)](https://sociologia-azi.ro/2014/11/17/acum-s-au-trezit-si-fortele-nihilismului-dar-si-fortele-culturii-invierii-i/) - Prof. univ. dr. Ilie Bădescu despre „starea națiunii” Aflaţi din nou în toiul alegerilor, cu puţine speranţe de mai bine în ordinea lumească a lucrurilor, ne-am gândit să facem un fel de radiografie a societăţii româneşti din ultimii douăzeci şi patru de ani. Cum de-am ajuns aici? Unde s-a greşit? Ce se mai poate face?
- [Dezbatere "Diasporas Old and New: Social and Cultural Perspectives"](https://sociologia-azi.ro/2014/11/09/dezbatere-diasporas-old-and-new-social-and-cultural-perspectives/) - La Institutul de Sociologie va avea loc dezbaterea cu tema "Diasporas Old and New: Social and Cultural Perspectives", joi 13 noiembrie, incepand cu orele 15,30, in Sala de Consiliu, Etaj 4, Casa Academiei, 13 Septembrie nr. 13. La eveniment au confirmat participarea invitati din India si din tara. Programul evenimentului: 15,50 – 16,10 - Professor
- [Lansari si dezbateri stiintifice - Republica Moldova](https://sociologia-azi.ro/2014/11/03/lansari-si-dezbateri-stiintifice-republica-moldova/) - In perioada 5-7 noiembrie 2014, la invitatia unor parteneri din Republica Moldova, un grup de specialisti de la Institutul de Sociologie al Academiei Romane, condus de prof. dr. Ilie Badescu, si de la Fondul International de Cooperare si Parteneriat al Marii Negre si Marii Caspice va participa la urmatoarele activitati stiintifice: - 5.11.2014, Chisinau:
- [Metodologia cercetării calitative. Interviul gen „povestea vorbii”. Despre metodele Noologiei - de Ilie Bădescu](https://sociologia-azi.ro/2014/10/08/metodologia-cercetarii-calitative-interviul-gen-povestea-vorbii-despre-metodele-noologiei-de-ilie-badescu/) - Interviul gen „povestea vorbii”[1]. Despre metodele Noologiei - prima parte - Ilie Bădescu I „Poveste vieții” este „povestea cuvântului” Structurile povestirii „Storytelling is in our blood. We are the storytelling species. Stories were once the center of community life. We are recognizing more readily now that there is something of the gods and
- [Profesorul Ilie Bădescu despre Ioan Alexandru sau triumful „teologiei poetice”. Contribuții la cunoașterea unității de substrat a Europei creștine](https://sociologia-azi.ro/2014/05/04/profesorul-ilie-badescu-despre-ioan-alexandru-sau-triumful-teologiei-poetice-contributii-la-cunoasterea-unitatii-de-substrat-a-europei-crestine/) - O ipoteză de sociologie noologică asupra liricii creștine a lui Ioan Alexandru de Ilie Bădescu Abstract Cadrul spiritual configurat de coexistenţa celor cinci succesiuni civilizaţionale: 1. Siria midrash-ului iudeo-creştin şi a imnelor Sf Efrem Sirul (dimpreună cu cea antiohiană a Sf. Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare), 2. Ierusalimul Pentateuhului, davidic şi al
- [“Destine frânte. Pagini despre românii din Est (1917- 1954)"- lansare de carte şi dezbaterea cu tema "Cultură şi represiune în secolul al- XX- lea" la Institutul de Sociologie  ](https://sociologia-azi.ro/2014/09/20/destine-frante-pagini-despre-romanii-din-est-1917-1954-lansare-de-carte-si-dezbaterea-cu-tema-cultura-si-represiune-in-secolul-al-xx-lea-la-institutul-de-sociologie/) - Joi, 18 septembrie 2014 la Institutul de Sociologie al Academiei Române a avut loc dezbaterea cu tema "Cultură şi represiune in secolul al- XX- lea". La eveniment au participat profesori, cercetători, studenti, doctoranzi si postdoctoranzi. Cu acest prilej a avut loc şi lansarea cărţii domnului Ioan C. Popa, “Destine frânte. Pagini despre românii din Est (1917- 1954)",
- [Dezbatere pe tema "Cultură şi represiune în secolul al- XX-lea"](https://sociologia-azi.ro/2014/09/03/dezbatere-pe-tema-cultura-si-represiune-in-secolul-al-xx-lea/) - Institutul de Sociologie al Academiei Române, Revista Sociologia Azi şi Fondul Internaţional de Cooperare şi Parteneriat al Mării Negre şi Mării Caspice va invită joi, 18 septembrie 2014, la ora 14.00 să luaţi parte la dezbaterea cu tema "CULTURĂ ŞI REPRESIUNE ÎN SECOLUL AL- XX-LEA" şi la lansarea volumului "DESTINE FRÂNTE. PAGINI DESPRE ROMÂNII
- [Migrantii Estului. Migratia internationala ca problema sociala](https://sociologia-azi.ro/2013/10/14/migratia-internationala-ca-problema-sociala/) - Migraţia internaţională ca problemă socială Studiu de caz: migranţii pentru muncă din Italia de Ilie Badescu Una dintre cele mai teribile provocări pentru rurali, în special pentru cei tineri, este tocmai migrația pentru muncă. Fenomenul este destul de slab cunoscut, cu unele excepții, aşa încât am decis să includem această parte aici în cadrul unei secțiuni dedicate migrației
- [International Conference on Sociology: Towards the Good Society - European Perspectives, Bucharest, 24-26 October 2013](https://sociologia-azi.ro/2013/10/25/international-conference-towards-the-good-society-european-perspectives-bucharest-24-26-october-2013/) - International Sociology Conference: Towards the Good Society - European Perspectives Bucharest, 24-26 October 2013 După mai bine de 20 de ani de la căderea comunismului şi 9 ani de la cea mai mare extindere din istoria sa, Uniunea Europeană se confruntă cu criza economică, fapt care demonstrează din nou că procesul economic în sine nu
- [ “Aliaţi incompatibili. România, Finlanda, Ungaria şi al Treilea Reich”. Prefaţa profesorului Larry Watts în original](https://sociologia-azi.ro/2014/04/11/aliati-incompatibili-romania-finlanda-ungaria-si-al-treilea-reich-prefata-profesorului-larry-watts-in-original/) - Institutul de Sociologie al Academiei Române şi Revista “Sociologia Azi” au organizat pe 25 martie, la Casa Academiei Romane, conferinta “Basarabia si Aliatii incompatibili” (vedeti si Video), pentru pentru a marca a 96-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Ţara, ocazie cu care istoricul american Larry Watts si-a lansat in premiera si volumul sau aparut recent
- [Conducătorii disonanți decapitalizează popoarele. Capitalismul comprador și „elitele” sale în „periferie”. Un studiu de Ilie Bădescu](https://sociologia-azi.ro/2014/04/30/conducatorii-disonanti-decapitalizeaza-popoarele-capitalismul-comprador-si-elitele-sale-in-periferie-un-studiu-de-ilie-badescu/) - Conducători cu suflet mare („rezonanți”) și „conducători fără suflet”(„disonanți”) Studiile recente ale celei de-a treia generații de „specialiști în studiul liderilor și al „lidershipului”/activităților de conducere”[2], în frunte cu Richard Boyatzis, au arătat fără putință de tăgadă că profilul conducătorilor stimulează ori inhibă ceea ce, prin extensie, am putea denumi capital spiritual sau intelectual
- [Prof. Ilie Badescu: De-realizarea lumii prin elite false](https://sociologia-azi.ro/2013/09/23/prof-ilie-badescu-de-realizarea-lumii-prin-elite-false/) - Cele mai însemnate manifestări specific omeneşti sunt trăirile înălțătoare, acele manifestări sufleteşti sau spirituale prin care viata individului şi deopotrivă a marilor colectivităti este înăltată din planul supraviețuirii biologice în planul vieții spirituale, adică al dobândirii vietii veşnice. Omul caută solutii la problema răului şi a bolii în frunte cu boala cea mai teribilă, care
- [Raport migraţie Spania şi Italia](https://sociologia-azi.ro/2014/10/03/raport-migratie-spania-si-italia/) - Studiu privind “Afirmarea identităţii şi integrarea socio-culturală a emigranţilor conaţionali pentru muncă în zonele metropolitane din Spania şi Italia” "În primul rând, s-a urmărit ca interviurile pe bază de chestionar să fie realizate cu români care locuiesc atât în orasele Madrid si Roma cât si în asezările înconjurătoare ale acestor orase, dar care fac parte din zonele metropolitane respective. De
- [Români care s-au stins şi despre Politeuma carpatică - Cronica de Ilie Bădescu ](https://sociologia-azi.ro/2013/09/23/romani-care-s-au-stins-si-despre-politeuma-carpatica-cronica-de-ilie-badescu/) - „Trăieşte” printre noi, în chip tăcut, cu smerenie aristocratică, discret mustrătoare, una dintre cele mai frumos scrise şi mai tulburătoare cărţi de etnosociologie din câte s-au scris după război în cultura română, Românii care s-au stins. Valahii din Carpaţii nordici şi românii din Ungaria. Cartea aceasta le aminteşte pe cele ale profesorului Henri H. Stahl
- [Geopolitica stocurilor](https://sociologia-azi.ro/2014/10/03/geopolitica-stocurilor/) - Securitatea alimentară sustenabilă sau suverană a europenilor. Distribuţia planetară şi europeană a celor patru stocuri Prof. univ. dr. Ilie Bădescu "Alimentaţia este una dintre dimensiunile securităţii individuale şi colective. Dacă popoarele se pot hrăni, au acces la hrană, viaţa colectivă nu este ameninţată. Dacă accesul la hrană devine problematic, atunci securitatea colectivă devine şi
- [Calea ţărănească, globalizarea şi doctrina suveranităţii alimentare](https://sociologia-azi.ro/2014/10/03/calea-taraneasca-globalizarea-si-doctrina-suveranitatii-alimentare-2/) - Calea ţărănească, globalizarea şi doctrina suveranităţii alimentare Prof.univ. dr. Ilie Bădescu "Prin urmare atunci când definim securitatea şi siguranţa alimentară trebuie să definim mai întâi calea de acces la hrană. Or, cum s-a lămurit, există două căi de acces la hrană: calea bazată pe autonomia pieţei şi pe regimul alimentar corporatist, pe de o parte,
- [Ruralul românesc în contextul strategiilor europene de dezvoltare](https://sociologia-azi.ro/2014/10/03/ruralul-romanesc-in-contextul-strategiilor-europene-de-dezvoltare/) - Ruralul românesc în contextul strategiilor europene de dezvoltare Adela Şerban Alina Juravle (Gasler) "Integrarea României în Uniunea Europeană presupune, pe lângă aspectul administrativ, formal, al aderării, cuplarea proceselor sociale româneşti la realităţile mai largi ale unei comunităţi regionale de state şi economii, conectarea viziunii de management guvernamental local la o viziune deja conturată şi înţeleasă ca proces regional incluziv
- [Problemele sociale şi ruralul românesc](https://sociologia-azi.ro/2014/10/03/problemele-sociale-si-ruralul-romanesc/) - Problemele sociale şi ruralul românesc. Sărăcie, subdezvoltare, declin demografic, migraţie,desţărare, de-ruralizare bistadială. Coordonator: Ilie Bădescu Autori: Ilie Bădescu, Adela Șerban, Lucian Dumitrescu, Veronica Dumitraşcu, Mădălina Măndiţă Colaborator: Dorel Abraham CURS "Influențele cele mai profunde le‐a suferit lumea rurală în perioada comunistă şi în scurta perioadă de
- [Tratat de Sociologie Rurala - Coord. Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea, Gheorghe Şişeştean. Editura Mica Valahie, Bucuresti](https://sociologia-azi.ro/2013/10/11/tratat-de-sociologie-rurala-2/) - Tratat de Sociologie Rurală Coord. Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea, Gheorghe Şişeştean Editura Mica Valahie, Bucuresti, 2009, 744 p. ISBN 978-973-7858-38-2 Proiectat dupa modelul gustian al cadrelor si manifestarilor, volumul prezinta, într-o maniera succinta, aspecte teoretice privind societatile rurale, precum si tabloul problemelor sociale cu care se confrunta satul romanesc. Detalii despre volum la Google Books.
- [“Politică şi literatură în România postbelică”- lansare de carte şi dezbatere la Institutul de Sociologie](https://sociologia-azi.ro/2014/06/17/politica-si-literatura-in-romania-postbelica-lansare-de-carte-si-dezbatere-la-institutul-de-sociologie/) - Profesori, cercetători şi studenţi au participat la dezbaterea “Politică şi literatură în România postbelică” şi lansarea de carte a profesorului Petre Anghel, “Istoria politică a literaturii române postbelice”, apărută la Editura Rao. Evenimentul a avut loc la Institutul de Sociologie al Academiei Române în prezenţa Prof. univ.dr. Ilie Bădescu, directorul institutului, domnul Nicolae Iliescu, Prof. univ. dr.
- [Dezbatere pe tema "Politică şi literatură în România postbelică"](https://sociologia-azi.ro/2014/06/11/dezbatere-pe-tema-politica-si-literatura-in-romania-postbelica/) - Institutul de Sociologie al Academiei Române, Revista Sociologia Azi şi Editura Rao va invita marţi, 17 iunie, de la ora 14 la la Casa Academiei din 13 Septembrie nr 13, corp stânga, etaj IV, Sala de Consiliu la dezbaterea cu tema POLITICĂ ŞI LITERATURĂ ÎN ROMÂNIA POSTBELICĂ desfăşurată în cadrul programului CUNOAŞTEREA ENCICLOPEDICĂ A ROMÂNIEI. Participă: Prof.univ.
- [Conferinţa aniversară "Basarabia şi Aliaţii incompatibili" cu prof. dr. Larry Watts şi prof. dr. Ilie Bădescu, la Casa Academiei Române. VIDEO](https://sociologia-azi.ro/2014/03/27/conferinta-aniversara-basarabia-si-aliatii-incompatibili-cu-prof-dr-larry-watts-si-prof-dr-ilie-badescu-la-casa-academiei-romane-video/) - Istorici, diplomati, profesori, experti ai principalelor servicii de informatii romanesti, activi si in rezerva, studenti la Masterul studii de securitate al Universitatii Bucuresti si jurnalisti, au facut parte din publicul de specialitate prezent la lansarea in premiera a noii lucrari a profesorului dr. Larry Watts, “Aliaţi incompatibili. România, Finlanda, Ungaria şi al Treilea Reich” (Editura
- [O valoroasă lucrare enciclopedică: „Localităţile Republicii Moldova”](https://sociologia-azi.ro/2014/03/26/o-valoroasa-lucrare-enciclopedica-localitatile-republicii-moldova/) - Semnal editorial, de Dr. Ioan Popa "Programată să apară în 15 volume, lucrarea enciclopedică „Localităţile Republicii Moldova” a ajuns la volumul 11, ieşit recent de sub tipar la Chişinău sub auspiciile Fundaţiei cultural - umanitare „Draghiştea”, cu un sprijin important din partea Departamentului Politici pentru relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE român. Cele
- ["Geopolitica noului imperialism", Ilie Badescu, Lucian Dumitrescu, Veronica Dumitrascu](https://sociologia-azi.ro/2014/02/22/geopolitica-noului-imperialism-ilie-badescu-lucian-dumitrescu-veronica-dumitrascu/) - Geopolitica noului imperialism Ilie Badescu, Lucian Dumitrescu, Veronica Dumitrascu Ed. Mica Valahie, Bucuresti, 2012 “Cartea valorifica preocupari mai vechi ori mai noi ale autorilor in domeniul geopoliticii si al sociologiei marilor spatii. Efortul autorilor a fost centrat pe articularea intregului, pe regandirea „sintaxei” partilor in functie de ideile axiale ale studiului, incat, desi sunt preluate
- [Prof. Ilie Badescu: The Path to a Good Society and its Obstacles. Lecture at the International Conference on Sociology organized by the Romanian Academy (24-26.10.2013)](https://sociologia-azi.ro/2013/10/31/prof-ilie-badescu-the-path-to-a-good-society-and-its-obstacles-adress-at-the-international-sociology-conference/) - The Path to a Good Society and its Obstacles[1] by Ilie Badescu And a certain ruler asked him, saying, Good Master, what shall I do to inherit eternal life? And Jesus said unto him, Why callest thou me good? none is good, save one, that is, God. (Luke, 18: 18-19) Verily I say unto you,
- [Universitatea Emaus a lansat online o serie de prelegeri de sociologie rurală și enciclopedică: PRO DEO, PRO SCIENTIA ET PATRIA](https://sociologia-azi.ro/2014/02/19/universitatea-emaus-a-lansat-online-o-serie-de-prelegeri-de-sociologie-rurala-si-enciclopedica-pro-deo-pro-scientia-et-patria/) - Universitatea Emaus Sociologie rurală și enciclopedică - prelegeri – (Ilie Bădescu) Cui ne adresăm și de ce o facem? Lansăm acum și aici prelegerile destinate chestiunii rurale și fundamentării unei doctrine a neoruralismului mondial și unei formule de cunoaștere enciclopedică a României (deocamdată a României rurale). Răspundem, cu acest prilej, vizitei și invitației unui nucleu
- [Video Blog: Gheorghe Zamfir, energie romanesca - de Prof. Ilie Badescu](https://sociologia-azi.ro/2014/01/22/video-blog-gheorghe-zamfir-energie-romanesca-de-prof-ilie-badescu/) - “Când te apropii de nai este ca şi cum ai ţine în mână o Psaltire, o rugăciune sfântă!”
- [Dimitrie Gusti (1880-1955)](https://sociologia-azi.ro/2013/09/23/dimitrie-gusti-1880-1955/) - de Conf. univ. Dr Paula Popoiu director general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" Dimitrie Gusti a parcurs cu genialitate un cursus honorum care a marcat principalele preocupări şi provocări ale începutului de veac XX. Sociolog, filozof, etician şi profesor de mare clasă, ministru al Învăţământului, membru al Academiei Române din 1919 şi apoi
- [Obstacole sociale în calea către o societate bună. Prelegere de Ilie Bădescu la Conferința internațională "Towards the Good Society - European Perspectives", Casa Academiei Romane, Oct. 2013](https://sociologia-azi.ro/2013/11/02/obstacole-sociale-in-calea-catre-o-societate-buna-prelegere-de-ilie-badescu-la-conferinta-internationala-towards-the-good-society-european-perspectives-casa-academiei-romane-octombrie-2013/) - Obstacole sociale în calea către o societate bună de Prof. Univ. Dr Ilie Bădescu Iesirea din comunism n-a insemnat intrarea pe o cale dreapta spre o noua societate, cum ne spun teoriile schimbarii. Din contra. Acea iesire a fost comparabila cu intrarea într-un peisaj potrivnic, cu multe furtuni si turbulențe care-au preschimbat perioada aceasta intr-un

## Categorii

- [Arhiva](https://sociologia-azi.ro/category/revista/arhiva/)
- [REVISTA](https://sociologia-azi.ro/category/revista/)
- [ENCICLOPEDIA](https://sociologia-azi.ro/category/enciclopedia-2/)
- [Prelegeri online](https://sociologia-azi.ro/category/prelegeri-online/)
- [Conferinte/ dezbateri](https://sociologia-azi.ro/category/dezbateri/)
- [Biblioteca virtuala](https://sociologia-azi.ro/category/biblioteca-virtuala/)
- [INTERVIURI](https://sociologia-azi.ro/category/interviuri/)
- [CONTACT](https://sociologia-azi.ro/category/contact/)
- [Despre revista](https://sociologia-azi.ro/category/revista/despre-revista/)
- [ARTICOLE](https://sociologia-azi.ro/category/articole/)
- [Tezaur romanesc](https://sociologia-azi.ro/category/enciclopedia-2/tezaurromanesc/)
- [Enciclopedie vizuala](https://sociologia-azi.ro/category/enciclopedia-2/enciclopedievizuala/)
- [Geopolitica. Studii regionale](https://sociologia-azi.ro/category/laboratorul-de-studii-geopolitice-si-profiluri-regionale/)
- [Postdoctorale](https://sociologia-azi.ro/category/postdoctorale/)
- [Nr.1/ 2012](https://sociologia-azi.ro/category/revista/nr-1-2012/)
- [Nr.1/ 2013](https://sociologia-azi.ro/category/revista/nr-1-2013/)
- [Nr.1/ 2014](https://sociologia-azi.ro/category/revista/numar-curent/)

## Etichete

- [Sociologia Azi](https://sociologia-azi.ro/tag/sociologia-azi/)
- [Tratat de sociologie rurala](https://sociologia-azi.ro/tag/tratat-de-sociologie-rurala/)
- [satul romanesc](https://sociologia-azi.ro/tag/satul-romanesc/)
- [ruralul romanesc](https://sociologia-azi.ro/tag/ruralul-romanesc/)
- [migratia internationala](https://sociologia-azi.ro/tag/migratia-internationala/)
- [probleme sociale](https://sociologia-azi.ro/tag/probleme-sociale/)
- [teorii despre migratie](https://sociologia-azi.ro/tag/teorii-despre-migratie/)
- [globalizare](https://sociologia-azi.ro/tag/globalizare/)
- [taranul roman](https://sociologia-azi.ro/tag/taranul-roman/)
- [Conferinta internationala](https://sociologia-azi.ro/tag/conferinta-internationala/)
- [European Perspectives](https://sociologia-azi.ro/tag/european-perspectives/)
- [Ilie Badescu](https://sociologia-azi.ro/tag/ilie-badescu/)
- [Contact](https://sociologia-azi.ro/tag/contact-2/)
- [Institutul de Sociologie al Academiei Romane](https://sociologia-azi.ro/tag/institutul-de-sociologie-al-academiei-romane/)
- [Sociologie](https://sociologia-azi.ro/tag/sociologie/)
- [comunism](https://sociologia-azi.ro/tag/comunism/)
- [capitalism](https://sociologia-azi.ro/tag/capitalism/)
- [Romania](https://sociologia-azi.ro/tag/romania/)
- [tranzitie](https://sociologia-azi.ro/tag/tranzitie/)
- [Mihai Eminescu](https://sociologia-azi.ro/tag/mihai-eminescu/)
- [Academia Romana](https://sociologia-azi.ro/tag/academia-romana/)
- [Kondratiev](https://sociologia-azi.ro/tag/kondratiev/)
- [Greenspan](https://sociologia-azi.ro/tag/greenspan/)
- [Jowitt](https://sociologia-azi.ro/tag/jowitt/)
- [Tudorel Postolache](https://sociologia-azi.ro/tag/tudorel-postolache/)
- [The path to a good society and its obstacles](https://sociologia-azi.ro/tag/the-path-to-a-good-society-and-its-obstacles/)
- [Towards the Good Society – European Perspectives](https://sociologia-azi.ro/tag/towards-the-good-society-european-perspectives/)
- [Casa Academiei Romane](https://sociologia-azi.ro/tag/casa-academiei-romane/)
- [lie Bădescu](https://sociologia-azi.ro/tag/lie-badescu/)
- [Ozana Cucu-Oancea](https://sociologia-azi.ro/tag/ozana-cucu-oancea/)
- [Gheorghe Şişeştean](https://sociologia-azi.ro/tag/gheorghe-sisestean/)
- [Mica Valahie](https://sociologia-azi.ro/tag/mica-valahie/)
- [Larry Watts](https://sociologia-azi.ro/tag/larry-watts/)
- [Blog Larry Watts](https://sociologia-azi.ro/tag/blog-larry-watts/)
- [Site Larry Watts](https://sociologia-azi.ro/tag/site-larry-watts/)
- [Gheorghe Zamfir](https://sociologia-azi.ro/tag/gheorghe-zamfir/)
- [Universitatea Emaus](https://sociologia-azi.ro/tag/universitatea-emaus/)
- [Rusia](https://sociologia-azi.ro/tag/rusia/)
- [Marea Neagra](https://sociologia-azi.ro/tag/marea-neagra/)
- [Geopolitica](https://sociologia-azi.ro/tag/geopolitica/)
- [Noua Enciclopedie a României](https://sociologia-azi.ro/tag/noua-enciclopedie-a-romaniei/)
- [Basarabia](https://sociologia-azi.ro/tag/basarabia/)
- [Republica Moldova](https://sociologia-azi.ro/tag/republica-moldova/)
- [Scoala sociologica de la Bucuresti](https://sociologia-azi.ro/tag/scoala-sociologica-de-la-bucuresti/)
- [romanii de pretutindeni](https://sociologia-azi.ro/tag/romanii-de-pretutindeni/)
- [Dr. Ioan Popa](https://sociologia-azi.ro/tag/dr-ioan-popa/)
- [Basarabia-Bucovina.Info](https://sociologia-azi.ro/tag/basarabia-bucovina-info/)
- [Ziaristi Online](https://sociologia-azi.ro/tag/ziaristi-online/)
- [Aliati incompatibili](https://sociologia-azi.ro/tag/aliati-incompatibili/)
- [Bucovina](https://sociologia-azi.ro/tag/bucovina/)
- [URSS](https://sociologia-azi.ro/tag/urss/)
- [Unirea](https://sociologia-azi.ro/tag/unirea/)
- [Dinu Giurescu](https://sociologia-azi.ro/tag/dinu-giurescu/)
- [Magazin Istoric](https://sociologia-azi.ro/tag/magazin-istoric/)
- [Dacia Mare](https://sociologia-azi.ro/tag/dacia-mare/)
- [Gurile Dunarii](https://sociologia-azi.ro/tag/gurile-dunarii/)
- [Nistru](https://sociologia-azi.ro/tag/nistru/)
- [George Maior](https://sociologia-azi.ro/tag/george-maior/)
- [SRI](https://sociologia-azi.ro/tag/sri/)
- [SIE](https://sociologia-azi.ro/tag/sie/)
- [DIA](https://sociologia-azi.ro/tag/dia/)
- [DIM](https://sociologia-azi.ro/tag/dim/)
- [Aliaţi incompatibili. România Finlanda Ungaria şi al Treilea Reich](https://sociologia-azi.ro/tag/aliati-incompatibili-romania-finlanda-ungaria-si-al-treilea-reich/)
- [Ioan Alexandru](https://sociologia-azi.ro/tag/ioan-alexandru/)
- [In Memoriam](https://sociologia-azi.ro/tag/in-memoriam/)
- [Asociatia Pro Vita](https://sociologia-azi.ro/tag/asociatia-pro-vita/)
- [Politică](https://sociologia-azi.ro/tag/politica/)
- [Literatură](https://sociologia-azi.ro/tag/literatura/)
- [România postbelică](https://sociologia-azi.ro/tag/romania-postbelica/)
- [Institutul de Sociologie](https://sociologia-azi.ro/tag/institutul-de-sociologie/)
- [Editura Rao](https://sociologia-azi.ro/tag/editura-rao/)
- [Petre Anghel](https://sociologia-azi.ro/tag/petre-anghel/)
- [Nicolae Iliescu](https://sociologia-azi.ro/tag/nicolae-iliescu/)
- [Enciclopedia României](https://sociologia-azi.ro/tag/enciclopedia-romaniei/)
- [“Istoria politică a literaturii române postbelice](https://sociologia-azi.ro/tag/istoria-politica-a-literaturii-romane-postbelice/)
- [românii din est](https://sociologia-azi.ro/tag/romanii-din-est/)
- [regim totalitar comunist](https://sociologia-azi.ro/tag/regim-totalitar-comunist/)
- [bolsevism](https://sociologia-azi.ro/tag/bolsevism/)
- [deportari](https://sociologia-azi.ro/tag/deportari/)
- [cultura](https://sociologia-azi.ro/tag/cultura/)
- [represiune](https://sociologia-azi.ro/tag/represiune/)
- [Editura Academiei Romane](https://sociologia-azi.ro/tag/editura-academiei-romane/)
- [Fondul International de Cooperare si Parteneriat al Mării Negre si Marii Caspice](https://sociologia-azi.ro/tag/fondul-international-de-cooperare-si-parteneriat-al-marii-negre-si-marii-caspice/)
- [ruralul](https://sociologia-azi.ro/tag/ruralul/)
- [suveranitate alimentara](https://sociologia-azi.ro/tag/suveranitate-alimentara/)
- [alimentatia](https://sociologia-azi.ro/tag/alimentatia/)
- [securitatea alimentara](https://sociologia-azi.ro/tag/securitatea-alimentara/)
- [Neuroștiința](https://sociologia-azi.ro/tag/neurostiinta/)
- [lucrarea enciclopedica „Localitatile Republicii Moldova”](https://sociologia-azi.ro/tag/lucrarea-enciclopedica-localitatile-republicii-moldova/)
- [Academia de Stiinte a Moldovei](https://sociologia-azi.ro/tag/academia-de-stiinte-a-moldovei/)
- [„Rezistenta prin cultura fata de totalitarism”](https://sociologia-azi.ro/tag/rezistenta-prin-cultura-fata-de-totalitarism/)
- [„Destine frante. Pagini despre romanii din Est (1917-1954)](https://sociologia-azi.ro/tag/destine-frante-pagini-despre-romanii-din-est-1917-1954/)
- [Universitatea de Stat din Cahul](https://sociologia-azi.ro/tag/universitatea-de-stat-din-cahul/)
- [Cahul](https://sociologia-azi.ro/tag/cahul/)
- [Chisinau](https://sociologia-azi.ro/tag/chisinau/)
- [nihilism](https://sociologia-azi.ro/tag/nihilism/)
- [starea natiunii](https://sociologia-azi.ro/tag/starea-natiunii/)
- [Aleksandr Dughin](https://sociologia-azi.ro/tag/aleksandr-dughin/)
- [Bazele Geopoliticii](https://sociologia-azi.ro/tag/bazele-geopoliticii/)
- [Ortodoxie](https://sociologia-azi.ro/tag/ortodoxie/)
- [Romanism](https://sociologia-azi.ro/tag/romanism/)
- [Lista lui Dughin](https://sociologia-azi.ro/tag/lista-lui-dughin/)
- [Romania Mare](https://sociologia-azi.ro/tag/romania-mare/)
- [Dimitrie Gusti](https://sociologia-azi.ro/tag/dimitrie-gusti/)
- [TVH](https://sociologia-azi.ro/tag/tvh/)
- [27 Martie](https://sociologia-azi.ro/tag/27-martie/)
- [27 Martie 2015](https://sociologia-azi.ro/tag/27-martie-2015/)
- [27 Martie 1918](https://sociologia-azi.ro/tag/27-martie-1918/)
- [Centenarul Unirii](https://sociologia-azi.ro/tag/centenarul-unirii/)
- [Sfatul Tarii](https://sociologia-azi.ro/tag/sfatul-tarii/)
- [Ion Constantin](https://sociologia-azi.ro/tag/ion-constantin/)
- [INST](https://sociologia-azi.ro/tag/inst/)
- [Ioan Popa](https://sociologia-azi.ro/tag/ioan-popa/)
- [Martirii Basarabiei](https://sociologia-azi.ro/tag/martirii-basarabiei/)
- [Artizanii Unirii](https://sociologia-azi.ro/tag/artizanii-unirii/)
- [ONU](https://sociologia-azi.ro/tag/onu/)
- [Institutul Social Român](https://sociologia-azi.ro/tag/institutul-social-roman/)
- [Societatea Natiunilor](https://sociologia-azi.ro/tag/societatea-natiunilor/)
- [Harry Truman](https://sociologia-azi.ro/tag/harry-truman/)
- [Robert Morrison Mac Iver](https://sociologia-azi.ro/tag/robert-morrison-mac-iver/)
- [Henri Laugier](https://sociologia-azi.ro/tag/henri-laugier/)
- [Ioan C. Popa](https://sociologia-azi.ro/tag/ioan-c-popa/)
- [CNSAS](https://sociologia-azi.ro/tag/cnsas/)
- [Enciclopedia Şcolii Sociologice de la Bucureşti](https://sociologia-azi.ro/tag/enciclopedia-scolii-sociologice-de-la-bucuresti/)
- [Enciclopedia Virtuală a României](https://sociologia-azi.ro/tag/enciclopedia-virtuala-a-romaniei/)
- [Ion Buzdugan](https://sociologia-azi.ro/tag/ion-buzdugan/)
- [Pantelimon Halippa](https://sociologia-azi.ro/tag/pantelimon-halippa/)
- [Ion Inculeţ](https://sociologia-azi.ro/tag/ion-inculet/)
- [Ion Nistor](https://sociologia-azi.ro/tag/ion-nistor/)
- [Iancu Flondor](https://sociologia-azi.ro/tag/iancu-flondor/)
- [Mihai Papuc](https://sociologia-azi.ro/tag/mihai-papuc/)
- [Ion Ţurcanu](https://sociologia-azi.ro/tag/ion-turcanu/)
- [Ioan Pelivan](https://sociologia-azi.ro/tag/ioan-pelivan/)
- [Dinu Lazar](https://sociologia-azi.ro/tag/dinu-lazar/)
- [ICCV](https://sociologia-azi.ro/tag/iccv/)
- [Ioan Mărginean](https://sociologia-azi.ro/tag/ioan-marginean/)
- [”Calitatea Vieții: o Provocare pentru Politicile Sociale”](https://sociologia-azi.ro/tag/calitatea-vietii-o-provocare-pentru-politicile-sociale/)
- [studii sociologice](https://sociologia-azi.ro/tag/studii-sociologice/)
- [China](https://sociologia-azi.ro/tag/china/)
- [Violenta si criminalitate](https://sociologia-azi.ro/tag/violenta-si-criminalitate/)
- [Labour relations](https://sociologia-azi.ro/tag/labour-relations/)
- [labour exploitation](https://sociologia-azi.ro/tag/labour-exploitation/)
- [human trafficking](https://sociologia-azi.ro/tag/human-trafficking/)
- [Jing W. Hiah](https://sociologia-azi.ro/tag/jing-w-hiah/)
- [Sociologia Natiunii](https://sociologia-azi.ro/tag/sociologia-natiunii/)
- [H. H. Stahl](https://sociologia-azi.ro/tag/h-h-stahl/)
- [Mircea Vulcanescu](https://sociologia-azi.ro/tag/mircea-vulcanescu/)
- [Anton Golopenţia](https://sociologia-azi.ro/tag/anton-golopentia/)
- [Traian Braileanu](https://sociologia-azi.ro/tag/traian-braileanu/)
- [Iosif Berman](https://sociologia-azi.ro/tag/iosif-berman/)
- [Traian Herseni](https://sociologia-azi.ro/tag/traian-herseni/)
- [Ernest Bernea](https://sociologia-azi.ro/tag/ernest-bernea/)
- [Constantin Brăiloiu](https://sociologia-azi.ro/tag/constantin-brailoiu/)
- [Joseph Livni](https://sociologia-azi.ro/tag/joseph-livni/)
- [Postdoctorale](https://sociologia-azi.ro/tag/postdoctorale/)
- [NER](https://sociologia-azi.ro/tag/ner/)
- [Craiova](https://sociologia-azi.ro/tag/craiova/)
- [Pitesti](https://sociologia-azi.ro/tag/pitesti/)
- [Biblioteca Judeţeană ”Dinicu Golescu” Argeş](https://sociologia-azi.ro/tag/biblioteca-judeteana-dinicu-golescu-arges/)
- [Dimitrie Gusti. Omul şi ideile sale](https://sociologia-azi.ro/tag/dimitrie-gusti-omul-si-ideile-sale/)
- [Sociologia naţiunii şi a relaţiilor internaţionale](https://sociologia-azi.ro/tag/sociologia-natiunii-si-a-relatiilor-internationale/)
- [Timpul european şi maladiile lui.](https://sociologia-azi.ro/tag/timpul-european-si-maladiile-lui/)
- [Contribuţii de antropologie noologică](https://sociologia-azi.ro/tag/contributii-de-antropologie-noologica/)
- [Timp şi cultură](https://sociologia-azi.ro/tag/timp-si-cultura/)
- [O generaţie de aur în epoca Imperiului Acvilonic](https://sociologia-azi.ro/tag/o-generatie-de-aur-in-epoca-imperiului-acvilonic/)
- [150 de ani](https://sociologia-azi.ro/tag/150-de-ani/)
- [Paula Popoiu](https://sociologia-azi.ro/tag/paula-popoiu/)
- [Muzeul Satului](https://sociologia-azi.ro/tag/muzeul-satului/)
- [Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti](https://sociologia-azi.ro/tag/muzeul-national-al-satului-dimitrie-gusti/)
- [Scoala gustiana](https://sociologia-azi.ro/tag/scoala-gustiana/)
- [Şcoala Gusti-Stahl](https://sociologia-azi.ro/tag/scoala-gusti-stahl/)
- [Scoala Gusti](https://sociologia-azi.ro/tag/scoala-gusti/)
- [Constantin Ciutacu](https://sociologia-azi.ro/tag/constantin-ciutacu/)
- [Institutul de Economie al Academiei Române](https://sociologia-azi.ro/tag/institutul-de-economie-al-academiei-romane/)
- [Basarabia Romaneasca](https://sociologia-azi.ro/tag/basarabia-romaneasca/)
- [Centenar](https://sociologia-azi.ro/tag/centenar/)
- [Aurel Preda](https://sociologia-azi.ro/tag/aurel-preda/)
- [Ion Anghel](https://sociologia-azi.ro/tag/ion-anghel/)
- [Radu Ciuceanu](https://sociologia-azi.ro/tag/radu-ciuceanu/)
- [Institutul național pentru studiul totalitarismului](https://sociologia-azi.ro/tag/institutul-national-pentru-studiul-totalitarismului/)
- [Sfintii inchisorilor](https://sociologia-azi.ro/tag/sfintii-inchisorilor/)
- [Vasile Banescu](https://sociologia-azi.ro/tag/vasile-banescu/)
- [Credinta si Cultura](https://sociologia-azi.ro/tag/credinta-si-cultura/)
- [Trinitas Tv](https://sociologia-azi.ro/tag/trinitas-tv/)
- [Jurnal](https://sociologia-azi.ro/tag/jurnal/)
- [Nationalism](https://sociologia-azi.ro/tag/nationalism/)
- [SUA](https://sociologia-azi.ro/tag/sua/)
- [America](https://sociologia-azi.ro/tag/america/)
- [Ioan Aurel Pop](https://sociologia-azi.ro/tag/ioan-aurel-pop/)
- [Marea Unire](https://sociologia-azi.ro/tag/marea-unire/)
- [BNR](https://sociologia-azi.ro/tag/bnr/)
- [Binghamton](https://sociologia-azi.ro/tag/binghamton/)
- [Oaia albă-n turma neagră](https://sociologia-azi.ro/tag/oaia-alba-n-turma-neagra/)
- [Politica de securitate a României în perioada Războiului Rece](https://sociologia-azi.ro/tag/politica-de-securitate-a-romaniei-in-perioada-razboiului-rece/)
- [Razboiul Rece](https://sociologia-azi.ro/tag/razboiul-rece/)
- [Pactul de la Varsovia](https://sociologia-azi.ro/tag/pactul-de-la-varsovia/)
- [membru corespondent](https://sociologia-azi.ro/tag/membru-corespondent/)
- [Ziarul Lumina](https://sociologia-azi.ro/tag/ziarul-lumina/)
- [Interviu](https://sociologia-azi.ro/tag/interviu/)
- [Raportul Tismaneanu](https://sociologia-azi.ro/tag/raportul-tismaneanu/)
- [Lucian Boia](https://sociologia-azi.ro/tag/lucian-boia/)
- [membru corespondent al Academiei Romane](https://sociologia-azi.ro/tag/membru-corespondent-al-academiei-romane/)
- [Ziarul Bursa](https://sociologia-azi.ro/tag/ziarul-bursa/)
- [Victor Roncea](https://sociologia-azi.ro/tag/victor-roncea/)
- [Luminile Centenarului](https://sociologia-azi.ro/tag/luminile-centenarului/)
- [Tratatul de la Trianon](https://sociologia-azi.ro/tag/tratatul-de-la-trianon/)
- [Trianon](https://sociologia-azi.ro/tag/trianon/)
- [Budapesta](https://sociologia-azi.ro/tag/budapesta/)
- [Oaia albă în turma neagră](https://sociologia-azi.ro/tag/oaia-alba-in-turma-neagra/)
- [Corneliu Vlad](https://sociologia-azi.ro/tag/corneliu-vlad/)
- [Conferinta](https://sociologia-azi.ro/tag/conferinta/)
- [Cartile Centenarului](https://sociologia-azi.ro/tag/cartile-centenarului/)
- [Viorel Patrichi](https://sociologia-azi.ro/tag/viorel-patrichi/)
- [Dan Berindei](https://sociologia-azi.ro/tag/dan-berindei/)
- [Niste Tarani](https://sociologia-azi.ro/tag/niste-tarani/)
- [Un savant român sub supraveghere informativă](https://sociologia-azi.ro/tag/un-savant-roman-sub-supraveghere-informativa/)
- [Cazul Dimitrie Gusti](https://sociologia-azi.ro/tag/cazul-dimitrie-gusti/)
- [PF Părinte Patriarh Daniel](https://sociologia-azi.ro/tag/pf-parinte-patriarh-daniel/)
- [bservatorul Român pentru Studiul și Prevenire Omorurilor](https://sociologia-azi.ro/tag/bservatorul-roman-pentru-studiul-si-prevenire-omorurilor/)
- [noologie](https://sociologia-azi.ro/tag/noologie/)
- [Observatorul pentru studiul impactului și rezilienței](https://sociologia-azi.ro/tag/observatorul-pentru-studiul-impactului-si-rezilientei/)
- [Maria Crăciun](https://sociologia-azi.ro/tag/maria-craciun/)
- [Ilie Bădescu](https://sociologia-azi.ro/tag/ilie-badescu-2/)
- [războiul din Orientul Mijlociu](https://sociologia-azi.ro/tag/razboiul-din-orientul-mijlociu/)